Business Internaţional

Noul star al FMI lansează „cei 4 R“ care vor salva de la dezastru economiile bogate. Dar cine îi implementează şi de unde bani?

Noul star al FMI lansează „cei 4 R“ care vor salva de la dezastru economiile bogate. Dar cine îi implementează şi de unde bani?

Autor: Alexandru Matei

01.10.2011, 18:22 1740

Una dintre princi palele probleme cu care ne confruntăm în pre zent este reprezentată de volumul ma re al datoriei din sistemul financiar mon dial - de la ni ve - lul statelor suve rane, al băncilor la cel al gospodăriilor - în special în econo mi ile dezvol tate, continuă Lagarde. Acest lucru ero dea ză încrederea în sis tem şi afectează con su mul, inves tiţiile şi crearea de noi locuri de muncă. Aceste ţări se con fruntă cu o re ve nire economică dificilă, înregistrând rate ale şomajului inacceptabilde ri di cate.

Criza datoriei din zona euros-a în răutăţit, iar tensiunile financiare cresc. Indecizia po liti că din anumite sfe re agra vează situaţia.Ten siunile sociale ca re cloco tesc chiar la suprafaţă ar putea ali menta criza încrederii. În aceste circumstan ţe, trebuie să existe o acţiune colec tivă pentru reali za rea relansării econo mice globale, mergându-se pe patru direcţii prin cipale: reparare, reformare, reechili bra re şi reconstrucţie. Prima cerinţă a relansării: reparareaÎn primul rând re pa rare. Înainte de orice trebuie să redu cem presiunile care se ma nifestă asupra si tua ţiei financiare în cazul statelor suve rane, băncilor, gospo dăriilor - pentru că riscăm ca acestea să sufoce relansarea eco nomică.
Ţările avansate au nevoie de planuri pe termen mediu credibile pentru a-şi stabiliza şi a-şi reduce datoria publică.

Dar dacă consolidarea se realizează într-un ritm rapid, acest lucru ar putea afecta relansarea economică şi ar înrăutăţi perspectivele legate de crea rea locurilor de muncă. Există o soluţie. Măsurile credibile care furnizează şi stabilizează economiile pe termen mediu vor ajuta la alcătuirea contextului pentru adaptarea creşterii econo mice la situaţia actuală, permiţând exis tenţa unor condiţii în care conso lidarea să se desfăşoare într-un ritm mai lent. Desigur, calea pe care trebuie să o urmeze fiecare ţară diferă în funcţie de spe cificul ei, de oare ce unele state se află sub presiu nea pieţei, în timp ce altele au mai mult spaţiu de ac ţiune. De asemenea, este important să se reducă presiunile care apasă asupra băn cilor şi gospo dă riilor. Aprob re centele propuneri ale pre şedintelui ame rican Barack Obama de abordare a creşte rii economice şi de ocupare a forţei de muncă. Şi în Europa statele trebuie să abordeze în
mod ferm pro ble mele financiare prin realizarea unei con solidări fiscale credibile. În plus, pentru a susţine creşterea econo mică băncile tre buie să dispună de suficient capital-tampon. A doua cerinţă: reforma A doua problemă este reforma, sis temul financiar având prioritate.

Par tea bună e că avem o atitudine ge neral favo ra bilă pen tru capital de o cali tate mai ma re şi stan darde de lichiditate mai stricte şi acor duri de implemen tare graduală. Dar rămân deficienţe substanţiale, iar acestea trebuie să fie abordate prin cooperarea internaţională pentru a se evita arbitrajul. Aş include, de asemenea, şi dimensiunea socială sub umbrela reformei, în special nevoia de a identifica şi de a dezvolta sursele de creştere economică capabile să genereze suficiente locuri de muncă. Acest lucru este important în mod special pentru tineri. A treia cerinţă: reechilibrarea Al treilea obiectiv al acestei acţiuni co mune este reprezentat de reechili brare şi are două semnificaţii. În primul
rând, presupune transferarea cererii înapoi către sistemul privat când acesta va fi suficient de puternic pentru a prelua această sarcină, lucru care nu s-a întâmplat încă.

Reechilibra rea implică şi transferarea cererii globale dinspre ţările care pre zintă deficit extern către cele care au un surplus semnificativ de cont curent. În contextul în care statele dezvoltate şi-au diminuat cheltuielile şi şi-au majorat nivelul economi ilor, pieţele cheie emergente trebuie să preia ştafeta şi să înceapă furnizarea cererii necesare pentru a alimenta redresarea economică globală. Dar nici din acest punct de vedere procesul de reechili brare nu s-a înfăptuit suficient, iar în situaţia în care economiile dezvoltate cedează în faţa recesiunii, nimeni nu va avea scăpare. A patra cerinţă: reconstrucţia A patra politică (imperios) necesară este reprezentată de reconstrucţia econo mică. Multe ţări, printre care şi cele care au niveluri mici ale veniturilor, trebuie să-şi refacă apărarea economică de exemplu prin consolidarea poziţiilor bugetare - pentru a se proteja împotriva viitoarelor turbulenţe.

Acest lucru va ajuta şi la furnizarea spaţiului necesar pentru îmbunătăţirea nivelului de creştere a investiţiilor publice, precum şi la crearea unor plase de siguranţă socială. În aceste condiţii, prin poziţionarea sa unică, FMI - cu 187 de ţări membre poate încuraja acţiunea colectivă. Recomandările noastre pot ajuta în privinţa problemelor majore cu care ne confruntăm: creşterea economică, vulnerabilităţile şi globalizarea. Împru muturile pe care noi le acordăm oferă
ţărilor aflate în dificultate posibilitatea de a acţiona. Privind dincolo de orizontul crizei, FMI-ul poate contribui la construcţia unui sistem financiar inter naţional mai stabil şi mai sigur. Nu este momentul să lucrăm cu jumătăţi de măsură sau să ne împotmolim. Dacă acţionăm la momentul po trivit, putem ieşi din criză şi putem restabili o creştere economică puternică, sustenabilă şi echilibrată la nivel mondial. Dar trebuie să acţionăm rapid şi împreună.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO