Propunerile incluse în noul proiect de buget al UE pentru perioada 2021-2027 au atras critici dure atât din partea celor mai mari economii, a Germaniei şi Franţei, dar şi din partea ţărilor est-europene.
Comisia a propus stabilirea bugetului la 1,1% din PIB-ul UE, sau la aproximativ 1.100 miliarde de euro. Guvernelor naţionaliste le va fi mai dificil să folosească banii uniunii pentru a-şi cumpăra loialitatea votanţilor. Planul reduce susţinerea pentru agricultură şi coeziune economică cu 5% fiecare faţă de bugetul anterior pe şapte ani, potrivit Bloomberg.
Nemţii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la împărţirea în mod echitabil a „poverii” în cadrul următorului buget UE, în timp ce Franţa s-a arătat extrem de nemulţumită de reducerea susţinerii pentru sectorul agricol, scrie EUObserver. Planul de cheltuieli al comisiei pe 2021-2028 „ar spori considerabil povara adiţională suportată de Germania” cu 10 mld. euro pe an, au declarat oficialii germani. Critici similare au fost lansate şi de către Danemarca, Olanda şi Suedia, state bogate care-şi vor vedea la rândul lor contribuţiile crescând după Brexit.
Noul plan de buget reorientează în acelaşi timp fondurile de coeziune către educaţie internaţională şi reformă. Acestea nu reprezintă în niciun caz priorităţi pentru naţionalişti precum cei aflaţi la putere în Ungaria şi Polonia, scrie Bloomberg.
În cadrul planului, oficialii UE au propus şi un mecanism ingenios de a face guvernele „nonconformist”, în mare parte din Europa de Est, să respecte valorile Uniunii Europene. UE vrea să aibă puterea de a suspenda fondurile în cazul ţărilor unde constată o slăbire a statului de drept. În acelaşi timp, guvernele afectate ar urma să fie obligate să asigure finanţare pentru programele pe care UE nu le mai finanţează.
Dificultatea penalizării guvernelor iliberale pe care mulţi le văd ca respingând valorile UE constă în faptul că acestea se susţin reciproc. Retragerea dreptului de vot al unui stat membru este aproape imposibilă, fiind necesară susţinerea unanimă a şefilor de guvern ai celorlalte state membre la finalul unei proceduri lungi. Bugetele UE trebuie de asemenea aprobate în unanimitate de liderii naţionali. Astfel, autocraţi ca premierul ungar Viktor Orban şi Jaroslaw Kaczynski din Polonia sunt relativ siguri că ţările lor vor fi în continuare beneficiare nete ale fondurilor UE.
Ţelul noului mecanism este de a se asigura că fondurile UE nu sunt furate. În mod logic, acest lucru este uşor într-o ţară cu un stat de drept slăbit. Şi există dovezi clare că o parte semnificativă a fondurilor chiar sunt furate.
Secţiunea „Coeziune şi valori” a bugetului a fost clar redactată în vederea reducerii resurselor aflate la dispoziţia naţionaliştilor est-europeni. Vestea nu este una bună pentru aceştia, care au contat pe fondurile UE pentru a alimenta o creştere economică peste medie. Aceştia pot spera însă că propunerile Comisiei vor stârni un val de critici. În afară de Germania, Franţa şi statele estice, şi ţările sud-europene vor obiecta probabil faţă de dorinţa Comisiei de a deţine atât de multă putere în a restricţiona fondurile, scrie Bloomberg.
Revenind la ţările est-europene, Polonia ar putea primi cu 8-10 miliarde de euro mai puţin în cadrul noului buget, potrivit thenews.pl. Temeri că Varşovia ar urma să piardă un procent mult mai mare din fonduri fuseseră deja exprimate.
Miniştrii şi parlamentarii polonezi au rămas însă optimişti cu privire la planul Comisiei, scrie EUObserver.
Zbigniew Kuzmiuk, eurodeputat din partea partidului de guvernământ, a declarat că nu crede că „vreun oficial din Bruxelles va lua o decizie de suspendare, de exemplu, a sute de milioane de euro, pentru că ar fi auzit că instanţele nu funcţionează cum trebuie în Polonia, România, Ungaria sau alte state”.
Ungaria a răspuns dur cu privire la propunerea Comisiei de reducere a fondurilor de dezvoltare în cazul ţărilor care subminează statul de drept, spunând că nu va ceda în faţa „şantajului”, potrivit Reuters.
„Există tratate în vigoare în Uniunea Europeană care specifică clar drepturile şi obligaţiile statelor membre ale uniunii”, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto.
Bulgaria s-a declarat la rândul său ferm împotriva noului mecanism propus de Comisie, scrie Euractiv. Dimpotrivă, Cehia a avut o reacţie pozitivă faţă de bugetul propus şi modalităţile de alocare.
