Redresarea rapidă a Turciei de pe urma crizei mondiale dă un nouimpuls planului guvernului de a transforma Istanbulul într-uncentru financiar internaţional care să rivalizeze cu Dubaiul sauchiar Londra, potrivit lui Ali Babacan, viceprim-ministru alTurciei, scrie The Wall Street Journal.
Oraşul în plină dezvoltare cu peste 13 milioane de locuitorieste motorul unei redresări bazate pe consum ce a adus Turcia lângăChina din punct de vedere al creşterii din trimestrul doi, cu orată anuală de 10,3%. Sectorul bancar al Istanbulului s-a aflat încentrul acestui succes, iar un studiu realizat recent indicăIstanbulul drept centrul financiar cu cea mai rapidă rată decreştere din lume.
Ce le stă turcilor în cale
Totuşi, planul Turciei pentru Istanbul se loveşte de obstacoleimportante. Economia turcă este mică raportată la cea a Chinei, acărei simplă mărime a impulsionat centre financiare ca Shanghai şiHong Kong.
Dubaiul a reprezentat pe de altă parte singura opţiune viabilăîntr-o perioadă în care economiile bazate pe petrol din OrientulMijlociu dispuneau de lichidităţi importante, spune Edward Lazear,fost consilier în cadrul administraţiei lui George W. Bush. Londraşi New Yorkul între timp s-au bucurat de "inerţie" şi sute de anide "aglomerări" de talente şi resurse. "Este posibil pentruIstanbul, dar acest statut este greu de atins", spune Lazear.
"Ştim că avem multe de făcut", spune Babacan, care este şiministru al economiei. Totuşi, el crede că Turcia are de partea sapoziţia geografică, o tradiţie de mii de ani ca şi centru comercialşi o tendinţă de transferare a banilor şi puterii dinspre Vestcătre Est. Criza financiară internaţională n-a făcut decât săsporească atractivitatea Istanbulului, spune oficialul. Turcia areun sistem financiar care a fost "testat" în timpul crizei, trebuindremarcat faptul că guvernul nu a fost nevoit să salveze nicioinstituţie financiară.
Astfel, deficitul bugetar al ţării s-a menţinut la un nivelscăzut şi a lăsat spaţiu pentru viitoare reduceri de taxe, în timpce alte ţări cu mari centre financiare majorează taxele pentruacoperirea deficitelor, spune Babacan.
El admite că Turcia nu este China, însă enumeră printre atuuripolitica externă a guvernului, atmosfera politică din ce în ce maideschisă şi evoluţii cum ar fi expansiunea rapidă a TurkishAirlines.
Fără a numi Dubaiul, Babacan arată că Istanbulul este deasemenea mai bine poziţionat pentru a câştiga piaţa OrientuluiMjlociu pe termen lung.
Bancherii nu se înghesuie încă
Totuşi, bancherii nu se grăbesc să profite de costurile relativscăzute legate de spaţiile de birouri şi salarii din Istanbul.
"Turcia reprezintă o poartă de intrare în Europa, dar nu vaputea ataca niciodată poziţia Dubaiului de centru financiar pentruOrientul Mijlociu. Dubaiul dispune de cea mai bună infrastructurăşi nu are probleme de securitate cu ţările vecine ca Turcia", adeclarat Albert Momdijan, din cadrul Crédit Agricole CIB.
Istanbulul a avansat foarte mult în ultimii ani, în condiţiileîn care o clasă de mijloc în creştere alimentează un boom alconsumului care transformă oraşul într-un centru al modei şiturismului. Oraşul reprezintă 27% din economia turcă şi 55% dincomerţul extern, conform agenţiei de statistică Turkstat. Bănciledin Turcia, susţinute de un regim strict ce a urmat prăbuşirii maimultor bănci în 2001, au rezistat bine în faţa crizei, jucând unrol important în redresare. "Este clar că potenţialul Istanbululuieste mult mai mare, deci totul depinde de dorinţa guvernului de a-lduce către următorul nivel", a declarat Murat Yulek, preşedinte alTAIB, o bancă turcă de investiţii. Unii economişti se tem căavântul Turciei ar putea fi frânt de un punct slab al economiei: uncont curent care creşte atunci când economia alimentată de cerereavansează.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
