LIVE: CELE MAI RESPONSABILE COMPANII DIN ROM NIA: CUM RĂSPUNZI NEVOILOR PREZENTULUI FĂRĂ SĂ LE COMPROMIŢI PE CELE ALE VIITORULUI. O discuţie cu Tiberiu STOIAN, fondator al Exonia.
Business Internaţional

Nord Stream 2: Cine are nevoie de gazoductul rus până la urmă?

După otrăvirea lui Alexei Navalny, cea mai recunoscută figură a opoziţiei ruse, Europa şi mai ales Germania se confruntă cu alegerea dificilă de a opri sau nu proiectele de gazoducte pe care le are cu Rusia. Deutsche Welle examinează ce ar însemna sfârşitul Nord Stream 2.

În pofida a ceea ce susţine cancelarul german Angela Merkel, că Nord Stream 2 este un proiect „pur comercial“, conducta de gaze nu a fost niciodată doar atât.

Desigur, aspectele comerciale joacă un anumit rol pe fondul epuizării rapide a rezervelor de gaze din Europa şi al tranziţiei Germaniei de la cărbune şi energie nucleară la surse regenerabile. Totuşi, obiectivul principal al Rusiei a fost întotdeauna accesul direct la imensa piaţă germană cu ocolirea costisitoarelor state de tranzit Ucraina şi Polonia.

De mai bine de nouă ani, gazele ruseşti curg prin conducta subacvatică Nord Stream 1 din Marea Baltică. Construcţia unei dubluri, Nord Stream 2, s-a oprit la doar 160 de kilometri distanţă de ţărmurile germane. Odată finalizate lucrările, cele două proiecte luate împreună vor dubla exporturile de gaze ale Rusiei prin conductele baltice la aproximativ 110 miliarde de metri cubi pe an.

Christoph Weber, profesor de economie energetică la Uni­ver­sitatea Duisburg-Essen din Germania, consideră că această ca­pacitate suplimentară nu este cu adevărat necesară. „Nord Stream 2 nu este esenţial pentru menţinerea securităţii ener­ge­tice a Germaniei“, a spus el pentru DW. „Există acces suficient la resursele de gaze naturale din Norvegia, Statele Unite şi Africa de Nord.“ Marc Oliver Bettzüge crede, de asemenea, că aban­donarea Nord Stream 2 nu va crea un decalaj de apro­vi­zio­na­re în Europa. Pe de altă parte, spune el, preţurile gazelor na­tu­rale în Europa vor scădea „în mod semnificativ, dar nu dra­ma­tic“, dacă controversata conductă ar aduce gaze pe continent.

Într-un interviu acordat ziarului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, directorul Institutului Energetic de la Universitatea din Kˆln a declarat că preţurile s-ar putea reduce „cu aproximativ 5%“. În schimb, verdictul Institutului German pentru Cercetări Economice (DIW) este mai devastator. Claudia Kemfert, expert în domeniul energiei, a declarat pentru DW că Nord Stream 2 este „inutil“ în ceea ce priveşte politica energetică germană, precum şi „distructiv pentru mediu şi ineficient din punct de vedere comercial“. Chiar şi analiştii energetici ruşi se îndoiesc că proiectul va avea vreodată un profit pentru Gazprom, monopolul rus al exporturilor de gaze susţinut de Kremlin, spune ea. Spre deosebire de Nord Stream 1, unde companiile energetice europene precum E.ON din Germania şi Engie din Franţa fac parte din consorţiul care operează conducta, Nord Stream 2 este deţinut în totalitate de Gazprom.

Totuşi, dacă Nord Stream 2 ar fi abandonat, nu doar Gazprom ar fi rănit. Un total de cinci mari companii europene de energie au furnizat aproximativ 10% din finanţarea proiectului în valoare totală de 10 miliarde euro. Acestea sunt Uniper şi Wintershall DEA din Germania, compania anglo-olandeză Royal Dutch Shell, OMV din Austria şi Engie din Franţa.

Christoph Weber crede că companiile vor încerca să recupereze banii pe care i-au investit. „Probabil că vor încerca să solicite despăgubiri de la cei care sunt responsabili politic, spune el, adăugând că nota de plată va fi suportată în cele din urmă de contribuabili.

La problemele guvernelor europene se va adăuga reacţia probabilă a Moscovei, spune el. „Rusia va insista că a fost întotdeauna un furnizor de încredere şi va începe să pună la îndoială rolul Germaniei ca partener de încredere“.

Timm Kehler, membru senior al consiliului de administraţie al grupului industrial Zukunft Gas (Gas Future), consideră că este posibil ca Rusia să-şi folosească rolul de furnizor de gaze major ca armă în viitor. Într-un interviu pentru cotidianul de afaceri german Handelsblatt, el a arătat spre volumul uriaş de gaze naturale livrate de Rusia, care reprezintă aproximativ 40% din aprovizionarea totală a Europei.

„Astfel de volume uriaşe de gaze nu pot fi înlocuite rapid“, a spus el, şi a menţionat că pentru Germania gazul din Rusia este şi mai important deoarece reprezintă aproape jumătate din consumul total al naţiunii.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.