Business Internaţional

Nivelul si ritmul de dezvoltare dicteaza un nou desen al frontierelor europene

27.09.2004, 00:00 46

Peisajul politic si economic din Europa Centrala si de Est s-a schimbat in mod profund dupa extinderea Uniunii Europene de la 1 mai 2004.
Expansiunea Uniunii catre tarile din fostul bloc comunist, a dus la delimitarea a trei categorii de state in regiune, scrie Financial Times.
Prima categorie este formata din cele opt state nou-aderate situate intre Marea Mediterana si Marea Baltica. Urmeaza apoi statele care intentioneaza sa se alature Uniunii in urmatorii ani,printre care Romania si Bulgaria, si din tari ca Albania, care spera ca intr-un viitor incert sa devina membrii. In sfarsit, exista un al treilea grup de state, printre care si Rusia, care nu au sau au foarte mici perspective de a deveni membrii UE intr-un viitor previzibil.
De vreme ce UE si-a trasat clar strategia de extindere, exista o foarte mica probabilitate a unor aparitii surpriza din ultima categorie. Dar procesul de implementare a politicii de extindere a a delimitat clar frontierele acestor trei categorii.
Cert este ca, cele 27 de state din regiune vor continua sa aiba multe aspecte in comun, lasand la o parte trecutul comunist si amestecul de frustrare, indiferenta si nostalgia vremurilor apuse.
Multe dintre aceste state isi manifesta un interes general de a atrage capital, tehnologie si know-how managerial occidental - cu toate ca multe dintre conditiile in care li se permite sa opereze companiilor straine variaza intre anumite limite. Jean Lemierre, presedintele Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, ce are un impact multilateral asupra economiei in regiunii, afirma: "In viziunea noastra, consideram ca este foarte stringent ca aceste state sa continue sa atraga investitii pentru a crea noi locuri de munca si pentru a genera venituri la bugetul de stat".
Europa Centrala si de Est, in ansamblu, arata o crestere economica solida, cu importante progrese in PIB in special in unele tari cum ar fi Rusia, Ukraina si Polonia. PIB al regiunii se estimeaza ca va creste in acest an cu 6%, fata de numai 2%, ritmul de crestere pentru Europa de Vest, 4-4,5% in America de Nord si 5% in zona Asia/Pacific. Ritmul de crestere economica preconizat de 12% al Ucrainei, pentru acest an, o situeaza printre tarile cu cel mai rapid ritm de dezvoltare din 2004.
Previziunile economistilor cu privire la ratele de crestere ridicate pentru anii ce vor urma, determina companiile multinationale sa verse din ce in ce mai mult capital in regiune.
Dupa ce anul trecut investitiile straine au inregistrat un puternic regres, datorita performantelor economice mai slabe la nivel global si a unei restrangeri a numarului de privatizari majore, se asteapta ca anul acesta sa se recupereze terenul pierdut. In statele care au devenit de curand membre ale UE, accentul se pune pe dezvoltare ecologica, inclusiv un nou val de proiecte orientate pe export.
In Europa de Sud-Est, privatizarile reprezinta inca un element important, iar in Rusia se semnaleaza un interes sporit in afacerile cu resurse naturale.
Totusi, aceste asemanari nu pot masca diferentele din ce in ca mai pregnante dintre aceste trei sub-regiuni din fostul bloc comunist.
In Vest, tarile care s-au alaturat UE, au profitat inca dinaintea intrarii efective in uniune, multinationalele grabindu-se sa initieze operatii in zona chiar din faza incipienta a aderarii lor.
Multe dintre aceste aceste companii depind in mare masura de disponibilitatea furnizorilor de a se stabili in apropierea lor si de cea a companiilor locale de a le deveni furnizori. In regiune, un alt curent important este acela al proliferarii investitiilor in sectorul de servicii, firmele de audit si consultanta fiind primele care s-au orientat spre tari precum Cehia si alte state din zona. Reprezentantii companiei Accenture, o firma de consultanta manageriala au afirmat ca "se afla doar la inceputul acestui program de dezvoltare".
Noile state membre se asteapta de asemenea sa profite de pe urma proximelor avantaje ale integrarii economiei lor cu cele ale statelor mai bogate din vestul Europei, in primul rand prin activitatea de comert.
Primele semne sunt exporturile de produse agricole catre UE, restrictionate mai inainte, care au inceput sa se extinda dupa aderare. Ajutoarele financiare acordate noilor membrii de catre UE se vor tripla si , aproape sigur, vor avea un rol stimulator suplimentar pentru economiile acestor state, in special in zonele unde urmeaza ca un sprijin consistent sa fie directionat prin politicile comune in domeniul agriculturii ale UE.
Totusi, tarile din Europa Centrala trebuie sa faca fata unor incercari serioase daca doresc sa beneficieze din plin de statutul de membru al UE. Guvernele acestor tari trebuie sa reziste presiunii constante pe care o imprima organismele de reglementare ale Uniunii, de a implementa reforme avansate pentru a-si moderniza complet economiile.
Toti noii membrii vor putea adopta moneda unica europeana doar atunci cand vor fi pregatiti cu adevarat. Pana acum, insa, doar Estonia, Lituania si Slovenia si-au inchis mecanismul de schimb valutar - faza premergatoare trecerii la moneda comuna - pregatindu-se sa treaca la euro in 2007.
Afectate de deficitele fiscale mari, tari mai mari precum Cehia, Ungaria si Polonia, vor trece la euro cel mai probabil dupa 2010.
In zona de sud-est a Europei, candidatii la aderare, urmeaza aceeasi traiectorie reformatoare ca si tarile din centrul Europei. Dar, deseori, trebuie sa faca fata unor dificultati mult mai mari, mai ales in zona balcanica de vest, efectele razboiului din Iugoslavia din anii 1990.
Cresterea economica a inregistrat un ritm sanatos de la ultimul conflict - criza din Kosovo din 1999 - investitiile straine si programele de privatizare facandu-si in sfarsit simtita prezenta in Balcani.
Totusi, cu exceptia Croatiei, propulsata de potentialul sau turistic, investitiile staine raman la un nivel foarte scazut, daca facem o comparatie cu Europa Centrala, luand in considerare volumul investitiilor straine pe persoana.
In Romania, guvernul de centru-stanga a condus tara pentru cea mai lunga perioada de stabilitate si crestere economica  de la caderea regimului comunist al dictatorului Nicolae Ceausescu, scrie sursa mentionata.
Ministerele s-au straduit sa reformeze, pentru ca intrarea in uniune sa se produca la acelasi termen cu acela al vecinilor din Bulgaria, fixat in 2007.
Mai la est, performanta economica este sustinuta de veniturile in crestere obtinute in sectorul de afaceri cu petrol si gaze, o pondere importanta a exporturilor in Rusia, Kazakhstan si Azerbaidjan este detinuta de comertul cu aceste produse. Expansiunea economica a Rusiei de dupa criza financiara din 1998, nu da deocamdata semne de oboseala, estimandu-se si pentru acest an o crestere de 7%.
Totusi, Kremlinul mai are de trecut cateva teste dificile, printre care incertitudinea care pluteste in jurul grupului Iukos si a fondatorului sau, Mikhail Khodorkovsky, care este cercetat pentru frauda. Compania se afla in pragul falimentului, confruntandu-se cu datorii imense catre stat. Pana acum autoritatile nu s-au hotarat daca sa declare falimentul companiei, sa o nationalizeze sau sa o vanda. Intre timp, presedintele Putin trebuie sa urgenteze unele privatizari si reformele pentru cresterea eficientei in sectorul energetic.
Cu toate ca multe dintre  companiile rusesti, printre care si gigantul Iukos, isi transfera castigurile peste hotare, nu lipsesc investitorii capabili sa acopere aceste iesiri de capitat. Dupa cum declara Lemierre, "Interesul pentru investitii in Rusia este foarte puternic". Cresterea economica a Rusiei a stimulat cererea in tarile invecinate, in special in Ucraina, care a inceput sa isi revina dupa prelungita stagnare economica din anii 1990.
Totusi, de-a lungul frontierei de sud-vest ale fostei Uniuni Sovietice sunt cateva state sarace, de la Moldova la Tadjikistan. Ele sufera de pe urma inconsistentei politice, coruptiei si infractiunilor. Pana acum solutiile gasite la aceste probleme s-au dovedit ineficiente. Totusi, alegerea lui Mikhail Saakashvili la presedentia Georgiei a adus o speranta de progres.



 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO