Muncitorii din Est nu au invadat piata Uniunii Europene, insa cei care au venit aici au considerabil mai multe avantaje.
Cu un an in urma, Magda Zdunska lucra in domeniul petrolier in estul Poloniei. Astazi, ea lucreaza ca femeie de serviciu in Londra castigand de patru sau de cinci ori mai mult. Magda este un reprezentant al segmentului de populatie care obtine peste granite un salariu mai mare, chiar daca pe un post mult mai prost cotat. Milioane de oameni din Europa de Est lucreaza in strainatate in domeniul agricol, al constructiilor sau ca ingrijitori, scrie Financial Times. La 31 de ani, Magda si-a lasat copiii in grija rudelor si s-a dus sa lucreze in Londra pentru a-si termina casa pe care a inceput sa o construiasca in Siedlce. "Locuim intr-un apartament micut. Vreau sa construiesc aceasta casa pentru copiii mei, pentru viitorul lor", spune ea.
Marea Britanie, Irlanda si Suedia si-au deschis larg portile pentru cei care migreaza in cautarea unui loc de munca. Acest lucru s-a intamplat o data cu intrarea in Uniunea Europeana, in mai 2004, a celor opt tari foste comuniste. Celelalte 12 tari "vechi" din UE mai au putin ragaz pentru a decide daca isi vor deschide granitele pentru muncitorii din tarile nou intrate in UE.
Aceasta problema a dat nastere mai multor controverse. Ce impact vor avea migratorii asupra tarilor in care pleaca si asupra tarilor din care vin? Controlul pe care il au tarile europene asupra muncitorilor pana in 2005 are intr-adevar rezultate sau doar incurajeaza munca la negru? Un raport al Comisiei Europene care are ca scop sa rezolve dilema celor 12 tari a aratat ca deschiderea granitelor nu va avea un impact imediat asupra vechii piete de munca din Europa. Mai degraba va avea loc o relansare a economiei si va fi rezolvata lipsa muncitorilor in sectoare precum cel al constructiilor.
Raportul, care nu ia in considerare numarul mare de muncitori din estul Europei care lucreaza in tarile din Vest la negru, a adaugat ca proportia celor care lucreaza in cele 15 tari europene este destul de mica. Procentul acestora e doar de 0,4%, fata de procentul muncitorilor din vechile tari UE care e de 2,1% sau fata de procentul celor din afara UE, de 5,1%. Astfel, Comisia a concluzionat ca barierele impotriva migratiei fortei de munca nu au un argument puternic la baza.
Austria, care detine acum prin rotatie presedintia UE, si Germania, care se confrunta cu o rata mare a somajului, se opun cu desavarsire migrarii fortei de munca, in timp ce Spania si Finlanda sunt hotarate sa accepte aceasta reglementare incepand cu luna mai, iar Franta, Italia, Olanda, Danemarca si Portugalia sunt inca indecise.
Oficialii britanici considera de neinteles aceasta precautie. In Marea Britanie au venit mai multi muncitori din estul Europei decat previzionase Comisia Europeana si guvernul englez. Mai mult de 290.000 de muncitori s-au inregistrat in noiembrie anul trecut. Pe langa acestia mai sunt mii de emigranti care au intrat fara a se inregistra. Dintre acestia, aproape toti si-au gasit un serviciu, dar foarte putini au salarii bune.
Dhananjayan Sriskandarajah de la Institutul de Cercetare a Politicilor considera ca acest fenomen a ajutat la acoperirea segmentelor de piata deficitare. "Ei se duc in parti ale Angliei in care primii imigranti nu au vrut sa mearga. Numai un sfert dintre ei sunt in Londra. Multi s-au mutat in zone cum ar fi Anglia si Irlanda de Nord, unde s-au angajat in domeniul procesarii alimentelor si in agricultura, acolo unde localnicii au lasat locuri libere", a declarat el.
Guvernul britanic a afirmat ca economia a beneficiat de un surplus de 727 de milioane de euro pe an in urma acestor angajari, fara a preciza insa procedura de calcul a acestei sume.
Banca Nationala a Angliei a explicat ca acest flux intern record de forta de munca a contribuit la limitarea cresterilor salariale si a redus presiunile inflationiste. Acest lucru, la randul sau, tinde sa mentina dobanzile la un nivel scazut si sa contribuie pozitiv la crestere.
Pe de alta parte, rata de somaj din Anglia este de doar 4,7%, comparativ cu media de 8,5% din restul "Europei vechi". Consensul politic si social conform caruia emigrantii UE constituie un adaos binevenit la forta de munca locala ar putea sa nu reziste unei incetiniri economice sau unei cresteri importante a ratei somajului. Cifrele prezentate in luna decembrie demonstreaza ca somajul pe termen lung al tinerilor a crescut cu 60% fata de acum doi ani jumatate. Unii analisti considera chiar ca aceasta crestere sugereaza ca tinerii englezi nu fac fata competitiei directe cu tinerii emigranti.
Martin Werding de la Institutul Economic Ifo din Germania considera ca diferenta principala intre experienta britanica si cea germana consta in diferenta de flexibilitate dintre cele doua piete de munca. "In Germania imigrantii ar putea determina muncitorii ineficienti sa ajunga in somaj, in timp ce modalitatile de atragere spre angajare practicate sunt in continuare la un nivel minim. Tocmai de aceea noi avem nevoie de o perioada de tranzitie pentru a implementa corect reformele pietei de munca. Trebuie sa folosim aceasta perioada pentru reforme si nu sa asteptam sa vedem ce se intampla in 2011", afirma Werdin.
Previziunile pe termen mediu sunt in continuare subiect de controversa. Cert este ca, o data cu accederea planificata in UE a Romaniei si Bulgariei, numarul imigrantilor va creste. In timp ce in Europa de Est nu se poate vorbi concret despre o lipsa a fortei de munca, in anumite sectoare s-au creat deja anumite dezechilibre. Nu este vorba doar despre instalatorii polonezi, ci si despre dentistii polonezi. Aproximativ 3% dintre doctorii si dentistii polonezi au aplicat deja pentru obtinerea certificatelor de recunoastere a meritelor in strainatate. In cazul altor specializari procentajul urca pana la 10%. Agentia de Statistica a guvernului polonez a declarat ca 14% dintre angajatori au raportat recent scaderi de pana la 8% a fortei de munca in primul trimestru al anului 2004. Situatia cea mai grava se intalneste in domeniul ingineriei si al constructiei.
Angajatorii considera ca motivul acestei lipse de forta de munca se datoreaza in mare parte mobilitatii scazute a pietei si unei pregatiri vocationale deficiente. Zyta Gilowska, ministrul de finante al Poloniei, a declarat ca nu este nevoie de o interferenta in procesul emigrarii, ci de investitii mai mari in sistemul educational.
"Suntem ingrijorati de acest lucru, dar nu vom opri nici un instalator, nici o sora medicala, nici un doctor si nici un singur avocat. Toti cei care vor sa plece pot pleca. Au posibilitatea de a alege. Tocmai de aceea am dorit sa ne integram in Uniunea Europena."
In tari mai mici, precum Letonia, frica de emigrare este mult mai mare. Aproximativ 50.000 de emigranti au parasit tarile de bastina pentru tarile vestice si dupa cum spune Ivars Indans, coautorul unui studiu recent despre acest fenomen, "oamenilor le e frica de depopulare".
Totusi, pe termen lung lucrurile nu vor mai fi asa. Tarile estice se vor alinia conditiilor UE, iar goana dupa slujbe nu va mai avea acelasi farmec. Deocamdata PIB-ul pe locuitor in est este jumatate din cel vestic. Chiar daca economia este in continua dezvoltare, cu 2, 3 puncte procentuale mai rapida decat vechile tari UE, media veniturilor nu va atinge nivelul tarilor vestice in urmatorii 15, 20 de ani.
Argumente pentru migrarea est-vest pot fi gasite in teoria conform careia UE se va confrunta cu un aspru declin al numarului de locuitori. Forta de munca a UE va scadea incepand cu 2011, iar Comisia UE estimeaza o scadere cu 20 de milioane de muncitori a fortei de munca pana in 2030, chiar daca impactul va fi diferit de la tara la tara. Mai mult decat atat UE, care are acum 454 de milioane de locuitori, are nevoie de muncitori nespecializati pentru muncile de jos pe care populatia localnica le refuza.
Tarile estice nu pot rezolva problema declinului numarului populatiei, declin mult mai acut decat in vest. Astfel, fiecare stat va cauta noi posibilitati de a atrage forta de munca. Polonia are deja in plan usurarea conditiilor de munca pentru ucraineni, dar si populatia Ucrainei este in descrestere. Europa va fi fortata astfel sa apeleze la noi resurse de forta de munca si se va orienta catre Turcia si catre tarile musulmane din nordul Africii, unde natalitatea ramane crescuta.
Aceasta noua orientare va crea probleme si mai grave de toleranta a natiunilor gazda.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
