Decizia Moody's "este un semn foarte rău, deoarece arată, în cazcă mai era nevoie, că problema Greciei nu e de lichiditate, ci desolvabilitate: nivelul datoriei publice, costul creditelor, toateconverg către această concluzie", spune profesorul de economieDaniel Dăianu.
Pentru a agrava şi mai mult situaţia, Moody's a mai anunţat şi căexistă o probabilitate de 20% ca Grecia să fie nevoită să îşirestructureze datoriile până în 2013.
În replică, FMI şi-a arătat susţinerea faţă de executivul elenspunând că programul economic al ţării va avea succes şi cădatoriile sunt sustenabile.
"Avem încredere că vom reuşi, că datoriile Greciei suntsustenabile", a spus Antonio Borges, directorul pe Europa al FMI.Dar el le-a cerut investitorilor să aibă răbdare pentru că "nuexistă programe care pot face miracole în câteva luni".
Deşi investitorii nu privesc cu ochi buni o restructurare adatoriilor Greciei, în urma căreia cel mai probabil vor pierdebani, economiştii văd în aceasta o soluţie pentru stopareacrizei.
"Grecia şi Uniunea Europeană trebuie să ia taurul de coarne şi săpurceadă la o restructurare ordonată a datoriilor. Pentru că orestructurare dezordonată duce la contaminare", spune Dăianu.
Prima victimă a efectului de contagiune va fi Portugalia, ale căreicosturi de finanţare se află la valori nesustenabile încă de lafinalul anului trecut, cu toate că primul-ministru Jose Socrates arespins vehement presiunile pentru acceptarea unui ajutorfinanciar, motivând că ţara sa "ar pierde în faţa lumii întregiprestigiul de ţară care îşi rezolvă problemele singură". Totuşi,declaraţiile lui Socrates seamănă izbitor cu cele făcute până înultima clipă de premierii George Papandreou din Grecia şi BrianCowen din Irlanda, cele două ţări primind un ajutor extern de 110mld. euro, respectiv 85 mld. euro.
În ceea ce priveşte situaţia Portugaliei, "calculele sunt mai vagi.Nu poate evita o restructurare în contextul menţinerii marjelor depe pieţele de obligaţiuni la cote atât de ridicate (mai mari de7,5% - n.red.)", mai spune Daniel Dăianu.
Tensiunea din zona euro creşte din cauza disensiunilor dintreliderii de pe continent cu numai câteva zile înainte de o întâlnirecrucială a reprezentanţilor celor 17 ţări care folosesc euro şi înurma căreia urmează să fie puse la punct ultimele detalii privindmăsurile menite să pună capăt crizei datoriilor.
Astfel, în timp ce Comisia Europeană cere o relaxare a condiţiilorajutorului extern primit de Grecia, cancelarul german Angela Merkelse opune cu vehemenţă. Tensiunile dintre Germania şi UE "nu suntsurprinzătoare, ele pot fi judecate economic şi politic. Din punctde vedere politic, în Germania coaliţia a pierdut alegerile locale.Din punct de vedere economic, o ţară plătitoare încearcă săminimizeze costurile asistenţei", mai spune Daniel Dăianu.
În plus, pieţele "sunt neîncrezătoare nu numai faţă de niveluldatoriilor acestor ţări, ci şi faţă de discuţiile liderilor UniuniiEuropene privind mecanismele de asistenţă, pentru că pieţele suntatente la cum va opera fondul de urgenţă în ansamblu, dacă se vaaccepta achiziţia de pe piaţa secundară de obligaţiuni şi dacă vorfi reduse dobânzile la care sunt atrase fondurile din cadrulacestuia."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
