De mult timp analişti şi instituţii atrag atenţia că pieţele financiare în general şi bursele de acţiuni în special - cazinouri periculoase, după cum le descriu unii dintre ei - tind să piardă contactul cu realitatea economică sau politică, iar creşterea lor să nu reflecte riscurile politice şi perspectivele mai slabe ale economiilor. Cât de periculoasă este această deconectare?
Pe 6 martie s-au împlinit opt ani de ascensiune susţinută pentru bursa de acţiuni de la Frankfurt. Este o perioadă de creştere deosebit de lungă care a sfidat multiplele riscuri economice şi politice cu care s-au confruntat Germania şi zona euro. Tot pe 6 martie date statistice au arătat că luna ianuarie a fost cea mai slabă de după 2009 din punctul de vedere al comenzilor pentru fabricile germane. Totuşi, investitorii de pe bursă şi-au văzut de petrecere. Unii strategi s-au grăbit să le alimenteze entuziasmul cu predicţii că valoarea DAX, indicele principal al bursei de la Frankfurt, se va dubla pe termen lung.
Aceeaşi euforie se vede pe bursele celor mai multe dintre economiile dezvoltate ale lumii şi chiar în ţări ale căror economii cu greu pot fi considerate funcţionale.
Este bună această euforie? Este rea? Va inspira acest avans suficientă încredere pentru a energiza economia? Sau riscurile vor aduce pieţele înapoi cu picioarele pe pământ? se întreba în 2013 Bloomberg cu privire la Wall Street. De atunci bursele continuă să bată recorduri. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică are acum un răspuns pesimist la aceste întrebări, avertizând că deconectarea pieţelor financiare de la realitatea economică riscă să slăbească sau să schimbe cursul revenirii mondiale modeste dacă tendinţele de pe burse se inversează. Unii strategi vorbesc de apariţia unor bule speculative care riscă să se spargă. Când? Greu de ghicit. Alţi analişti cred că situaţia nu este deloc tragică.
În doar cinci ani de la marea criză financiară (perioada 2009-2014) piaţa americană de acţiuni a crescut cu aproape 150%, în timp ce econonomia a urcat cu doar 13,5%. În mod normal, investitorii ar fi avut puţine motive să investească la bursă. Profitabilitatea companiilor, care influenţează preţurile acţiunilor, reflecta nu atât veniturile din operaţiuni cât creşterea din străinătate, suprimarea creşterii salariilor americanilor, concedieri, reduceri de cheltuieli, trucuri contabile şi răscumpărări de acţiuni.
Economia evolua sub potenţial, iar scena politică era tulburată de conflicte politice privind bugetul şi nivelul datoriei. Însă Rezerva Federală americană a injectat zeci de mii de miliarde de dolari în pieţe prin trei programe de ajustare calitativă, prin programe de extindere a maturităţii obligaţiunilor şi bailouturi.
Preşedinta Rezervei Federale americane Janet Yellen: Marile bănci centrale au deconectat prin bani ieftini pieţele financiare de la realitatea economică.
Prin banii ieftini şi reducerea dobânzilor, Fed a ajutat bursele să se deconecteze de la economie. Analişti şi strategi se temeau atunci că dacă Fed va începe să majoreze dobânzile, bursele o vor lua puternic în jos. Însă Dow Jones a atins săptămâna trecută cel mai ridicat nivel din istorie. Indicatorul a crescut cu 1.000 de puncte în doar 24 de zile, un record de viteză care a mai fost înregistrat doar în mai 1999. Unii experţi încă mai aşteaptă spargerea bulei.
„Am renunţat acum mult timp să încerc să fac evaluări precise despre bulele de pe pieţe în condiţiile în care lipsa de raţionalitate este în aceste zile mai degrabă regula decât excepţia“, spune pentru Business Insider Jean-Paul Rodrigue, profesor la Hofstra University. El a identificat fazele prin care trece o bulă şi crede că în prezent investitorii sunt undeva între faza de „entuziasm“ şi cea de „amăgire“, chiar înainte de vârf.
Însă mulţi dintre analişti spun că este prea devreme pentru a se vorbi de bule deoarece chiar economia ar sprijini creşterile de pe burse. „Nu cred că este o amăgire. O parte din entuziasm se sprijină pe economie“, spune Ryan Detrick, strateg la LPL Financial. Însă el consideră că este loc şi pentru teamă. „Cred că după o scădere de, să spunem, 10% va veni multă teamă deoarece am fost prea răsfăţaţi“, a explicat el. Administraţia Trump, care a promis reforme fiscale, dereglemătări şi cheltuieli masive pentru infrastructură, se laudă cu impulsul dat burselor.
În zona euro, stresul financiar de pe piaţa obligaţiunilor suverane s-a scurs în economia reală şi a lăsat BCE pe cap cu deflaţie reziduală, şomaj ridicat şi cu creşterea unui val de populism, notează Bloomberg.
Acum, când inflaţia a accelerat la 2%, ascensiunea populismului şi îmbunătăţirea economiei ar putea forţă BCE să înceapă să majoreze dobânzile mai devreme decât ar vrea. Deconectarea riscurilor politice de la riscurile pieţelor este unul dintre catalizatorii de bază ai acestei majorări. Tradiţional, incertitudinile politice şi volatilitatea de pe pieţe au fost strâns legate. Aceasta până la Brexit. Deconectarea a fost cauzată de discursurile care alimentează populismul, în condiţiile în care pieţele sunt ancorate de politicile BCE. Schisma s-ar putea schimba deoarece riscurile politice se infiltrează în piaţa obligaţiunilor suverane europene chiar dacă accelerarea inflaţiei poate întări motivele pentru retragerea programului de ajustare cantitativă. BCE ar putea fi pusă să aleagă între a lupta cu inflaţia şi a stabiliza piaţa obligaţiunilor. În 2011, cu o astfel de strategie BCE a dat greş, banca înăsprind prea devreme politica monetară în timp ce criza datoriilor suverane se intensifica.
