Intensificarea luptelor din Irak, al doilea cel mai mare producător de petrol din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), a antrenat creşterea cotaţiilor ţiţeiului la nivel mondial cu 4% săptămâna trecută, dând prilejul analiştilor să vehiculeze estimări de preţ variind de la 120 de dolari/barilul la 200 de dolari/barilul pentru petrolul Brent în cele mai pesimiste scenarii.
Preţul petrolului Brent, de referinţă pentru piaţa londoneză, a atins vineri 114,69 de dolari pe baril, iar preţul petrolului WTI, de referinţă pentru piaţa SUA, cu livrare în luna iulie, a atins 107,68 dolari pe baril. În ambele cazuri este vorba de cele mai ridicate valori din ultimele nouă luni, scrie Bloomberg.
Scăderea exporturilor de petrol irakian din cauza luptelor dintre forţele guvernamentale şi insurgenţii islamişti dintr-o ramură radicală a al-Qaeda ar putea determina China şi India să-şi mărească importurile de petrol iranian şi ar putea slăbi poziţia guvernului SUA în negocierile cu guvernul iranian privind politicile nucleare. De asemenea, exporturile de petrol ale Rusiei ar deveni mai importante pentru pieţele globale, ceea ce ar putea duce la consolidarea influenţei pe care o are Kremlinul în Ucraina, scrie CNBC.
Violenţele ar putea duce, pe termen lung, la o creştere a preţului petrolului cu aproximativ 10%, în condiţiile în care preţul ţiţeiului Brent ”se îndreaptă în linie dreaptă spre 120 de dolari pe baril”, estimează Jim Cramer, gazdă a unei emisiuni financiare la CNBC.
Dacă livrările de petrol ale Irakului sunt stopate, preţurile ar putea ajunge la 150-200 de dolari pe baril, spune T. Boone Pickens, fondatorul BP Capital Management.
Atacurile grupării militare Statul Islamic din Irak şi Levant (ISIS) au provocat reducerea exporturilor din nordul Irakului la începutul lunii martie, dar traderii sunt îngrijoraţi că pe măsură ce gruparea teroristă avansează spre capitala Baghdad, ei ar putea ameninţa exporturile din sudul ţării, inima industriei petroliere a Irakului. ISIS a preluat săptămâna trecută controlul oraşului Mosul, al doilea oraş ca mărime din Irak şi important centru petrolier. Insurgenţii islamişti au jefuit banca centrală a oraşului de unde ar fi furat peste 450 milioane de dolari, ceea ce îi face cea mai bogată organizaţie teroristă din lume. În aceste condiţii, SUA au decis să trimită portavionul George H.W. Bush în Golful Persic în cazul în care preşedintele american Barack Obama ar decide efectuarea de raiduri aeriene în Irak, iar guvernul irakian a pus în aplicare un nou plan pentru protejarea Baghdadului, în faţa avansului rapid al insurgenţilor islamişti, notează CNBC.
În această perioadă, cererea de petrol din partea Statelor Unite şi a Europei tinde să crească întrucât şoferii auto se pregătesc pentru vacanţele de vară, iar rafinăriile îşi măresc producţia de combustibil de încălzit pentru sezonul rece, potrivit CNN.
Exporturile de petrol ale Libiei s-au prăbuşit la aproximativ 100.000 de barili pe zi, comparativ cu 1,4 milioane de barili cât exporta zilnic anul trecut, din cauza rebelilor care au ocupat câmpurile petroliere şi terminalele importante de export. Irak produce zilnic 3,3 milioane de barili de petrol, iar în luna aprilie a acestui an a exportat în medie 2,5 milioane de barili de petrol pe zi. Creşterea producţiei de ţiţei din partea statelor non-membre OPEC, inclusiv SUA, a compensat până acum producţia lipsă din Libia şi nordului Irakului şi a ajutat pieţele să facă faţă accelerării modeste a cererii în 2014. Însă dependenţa de petrolul OPEC va creşte mai târziu în acest an, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE).
În februarie, producţia irakiană de petrol a atins 3,6 milioane de barili pe zi, maximul ultimilor 30 de ani. Dacă Irakul va reuşi să-şi stabilizeze situaţie internă, ar putea ajunge să producă aproximativ 4,4 milioane de barili pe zi în 2015 şi aproximativ 6 milioane până în 2020, potrivit AIE.
Acest tip de creştere va necesita investiţii străine mari pentru a resuscita câmpurile petroliere, care au fost slab întreţinute în timpul regimului lui Saddam Hussein. Producători occidentali de petrol precum ExxonMobile, British Petroleum, Royal Dutch Shell, Occidental Petroleum şi Chevrom au exploatat de-a lungul timpului resursele din sudul Irakului şi din regiunea Kurdistan din nord. Cei cinci giganţi dispun, de asemenea, de tehnologia şi expertiza de care Irakul are nevoie şi pe care nu ar putea să o obţină din partea Chinei sau a altor companii care investesc în acea zonă.
