Problemele cu care s-a confruntat Japonia la centrala nuclearăFukushima, după cutremurul de 9 grade pe scara Richter şitsunami-ul care l-a urmat, au reorientat atenţia publică asupraoperatorului japonez de energie electrică.
În mod cert, într-o situaţie precum cea din Japonia, comunicareaocupă printre ultimele locuri în lista de priorităţi, întrucâtlupta principală se dă pentru evitarea distrugerilor cauzate dedezastrul natural.
TEPCO este cea mai mare companie de utilităţi din Japonia,asigurând alimentarea cu o treime din energia electrică necesară înţară. Infrastructura sa acoperă zonele cu cea mai mare densitate apopulaţiei şi regiunile strategice din punct de vedere economic,inclusiv Tokio.
Dar TEPCO, care a pierdut jumătate din valoarea de piaţă dupăcutremurul urmat de tsunami, are un palmares de eşecuri privindcomunicarea erorilor atunci când vine vorba de evenimente care punîn pericol siguranţa.
Opinia publică a criticat compania în repetate rânduri că nuştie să comunice, printre critici aflându-se primul-ministrujaponez Naoto Han, care a acuzat compania că nu l-a informatimediat cu privire la evoluţia incendiilor de la reactoarelenucleare.
Experienţă în domeniul nuclear
TEPCO este a patra cea mai mare companie de utilităţi din lume,după trei companii europene: E.ON în Germania, Electricite deFrance în Franţa şi RWE în Germania. Anul trecut, TEPCO aînregistrat un profit de 134 miliarde de yeni (1,19 miliarde deeuro), scădere drastică de la un randament anterior de 5.000 demiliarde de yeni (44,4 miliarde de euro).
TEPCO este unul dintre primii furnizori regionali deelectricitate construiţi după anul 1951 şi scopul său iniţial afost de a crea o infrastructură sigură în domeniul energiei, încadrul unei ţări care, după al Doilea Război Mondial, îşi redresaeconomia de la zero.
În prezent, TEPCO are 38.000 de angajaţi şi este unul dintreoperatorii cu cea mai mare experienţă în domeniul energieinucleare, a cărei "generaţie" s-a născut în 1970 la Fukushima.
Dezvoltarea infrastructurii nucleare în anii de boom economic aavut două scopuri principale: pe de o parte, Japonia era oeconomie emergentă care vedea energia nucleară ca pe soluţia ceamai potrivită pentru a asigura satisfacerea nevoilor de curentelectric în gospodării şi industrie.
Pe de altă parte, Japonia a dorit să-şi micşoreze dependenţa deresurse importate precum petrol şi cărbune, de care dispune într-omică măsură.
Istorie controversată
TEPCO are însă o istorie neclară în ceea ce priveşte divulgareade informaţii privind operaţiunile nucleare desfăşurate.
În anul 2002, guvernul japonez a acuzat compania că a raportatinformaţii false în momentul inspecţiilor de rutină din cadrulcentralelor sale nucleare şi că a ascuns datele privind neglijareaani la rând a regulilor de siguranţă.
Compania a fost nevoită să închidă toate reactoarele nucleare cuapă fierbinte, până la verificări mai ample. Ulterior, TEPCO aadmis că au existat 200 de cazuri, între 1977 şi 2002, cândrapoartele au fost falsificate, iar cinci ani mai târziu au fostaflate şi alte situaţii similare.
În condiţiile în care, în prezent, TEPCO se confruntă cu o crizăasemănătoare cu cea din 1979 din Statele Unite, când s-a topitcombustibilul dintr-un reactor la centrala Three Mile Island, esteuşor de înţeles de ce unii observatori japonezi suspecteazăcompania de rezerve faţă de divulgarea tuturor informaţiilor.
British Petroleum şi cea maimare deversare de petrol din istorie
Pe 20 aprilie 2010 începea cel mai mare coşmar al companieiBritish Petroleum (BP). O explozie a unei platforme din GolfulMexic a dus la cea mai mare scurgere de petrol din istorie.Compania a pierdut 30% din valoare pe timpul deversării, care afost oprită abia în luna august. Pentru modul în care a coordonatoperaţiunile, dar în special din cauza felului deficitar decomunicare, directorul executiv al companiei Tony Hayward a fostnevoit să îşi dea demisia, el fiind înlocuit de americanul RobertDudley. Din cauza acestui accident BP a anunţat pentru anul trecutpierderi de 4,9 mld. dolari, primul rezultat negativ din 1992. În2009, compania înregistrase un profit de 13,9 mld. dolari. Grupul aalocat 41 mld. dolari pentru costurile legate de deversare.Aproximativ 4,9 milioane de barili de petrol s-au scurs în mare înurma accidentului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
