Consumul din China îşi revine, dar foarte lent, nu în ultimul rând din cauza gospodăriilor private adânc îndatorate. Beijingul poate lansa în continuare stimulente, dar economiile occidentale au şanse reduse de a beneficia, în opinia editorialistului Deutsche Welle Frank Sieren.
Ce este clar este că economia chineză se află în faţa unor provocări uriaşe după criza coronavirusului şi se pare că de această dată ţara nu va fi dispusă să dea un impuls economiei mondiale asumându-şi niveluri mai mari de datorie, potrivit lui Sieren.
Ultimele date, amestecate, indică provocările uriaşe pe care China le are în a-şi restarta economia, notează Financial Times.
Exporturile chineze şi-au revenit în aprilie, dar sectorul serviciilor rămâne lent. Exporturile au consemnat o creştere neaşteptată în aprilie pe fondul livrărilor mai mari către Asia de Sud-Est, însă creşterea s-ar putea dovedi a fi una temporară având în vedere impactul negativ puternic al pandemiei asupra cererii mondiale.
Sectorul serviciilor nu şi-a revenit încă, indicele PMI Caixin-Markit situându-se la 44,4 în aprilie, a treia lună consecutivă de scăderi. Afaceri de la restaurante la cinematografe sunt fie închise, fie se chinuie să atragă clienţi în condiţiile în care teama de un al doilea val al epidemiei persistă. Aceasta afectează performanţa companiilor şi pune presiune pe piaţa locurilor de muncă, o prioritate de politică a partidului comunist chinez.
Subindicatorul Caixin-Markit privind ocuparea forţei de muncă a scăzut pentru prima dată sub pragul de 50 de puncte. Unii analişti cred că situaţia ar putea fi chiar mai gravă. Un raport recent arată că până la 70 milioane de chinezi, sau 21% din forţa de muncă adultă a Chinei, nu au un loc de muncă.
În pofida datelor amestecate, economiştii sugerează că a doua mare economie a lumii se dovedeşte rezistentă deşi riscurile unei aterizări dure persistă.
Larry Hu, economist la Macquarie Group, arată că problemele şi cererea redusă vor rămâne chiar şi după ce UE şi SUA îşi vor redeschide economiile.
În tot acest context, liderii chinezi analizează opţiunea de a nu stabili o ţintă numerică pentru creşterea economică din acest an, potrivit unor surse familiare cu situaţia citate de Bloomberg. În schimb, la Congresul partidului din această lună ar putea fi dezvăluită descrierea obiectivului pentru PIB. Anul trecut ţinta a fost un interval cuprins între 6% şi 6,5%.
O astfel de decizie ar elibera strategii de obligaţia de a lansa stimulente semnificative pentru a atinge un anumit nivel de creştere. Deşi China a anunţat mai multe măsuri, eforturile sunt în continuare ţintite şi mai moderate comparativ cu cele ale celorlalte mari economii ale lumii.
Un posibil semn pozitiv în toate această serie de date negative este creşterea pieţei auto chineze, cea mai mare din lume, în aprilie în termini anuali. Creşterea a urmat după doi ani de scăderi şi semnalează că piaţa se redresează după şocul coronavirusului, potrivit Reuters.
Volkswagen a anunţat că cererea pentru maşinile sale în China este aproape la fel de ridiată ca anul trecut, evidenţind viteza redresării acestei pieţe, notează Financial Times.
