Graţie unei productivităţi mai mari, angajaţii germani muncesc mai puţin decât mulţi alţii la nivel mondial. În pofida încetinirii economice şi a penuriilor de muncă, au apărut acum discuţii privind reducerea programului de lucru şi mai mult, scrie Deutsche Welle.
Potrivit ultimelor cifre ale OCDE, nemţii au muncit în medie 1.349 de ore pe persoană angajată în 2021. Media OCDE a fost de 1.716, în timp ce grecii au muncit 1.872 de ore pe an.
Deşi nemţii muncesc mai puţine ore pe an, puternicul sindicat al ţării IG Metall a propus recent micşorarea săptămânii de lucru la patru zile pentru membrii săi. Însă în vremuri de încetinire economică şi penurii acute de muncitori, nu ar trebui nemţii să muncească mai mult şi nu mai puţin?
Chiar OCDE a admis că cifrele sale nu pot fi comparate cu adevărat, iar ceea ce oamenii din diferite ţări consideră program de lucru nu este neapărat acelaşi lucru, se arată în raportul organizaţiei.
Numărul de ore petrecute la muncă nu poate fi privit izolat. Întrebarea este cât de productivi sunt oamenii la muncă. Nemţii stau mult mai bine la capitolul productivitate, însă în prezent aceasta este în scădere pe plan local, dar nu pentru că muncitorii nemţi sunt mai leneşi decât anul trecut, arată Enzo Weber de la Institutul pentru cercetare în domeniul ocupării forţei de muncă (IAB). O întrebare cheie în actuala dezbatere privitoare la săptămâna de lucru de patru zile este dacă aceasta poate sau nu creşte productivitatea pe fondul penuriei de forţă de muncă calificată. Susţinătorii ideii argumentează că programul mai scurt poate întări motivaţia muncitorilor, făcându-i astfel mai productivi.
În plus, mai mulţi oameni care nu sunt dispuşi să muncească cinci zile pe săptămână ar putea intra pe piaţa muncii.
Reacţiile din rândul angajaţilor germani cu privire la săptămâna de lucru de patru zile sunt amestecate însă, relevă un sondaj realizat de Hans-Bockler Foundation.
Pentru Holger Schafer, introducerea unei săptămâni de patru zile este contraproductivă din punct de vedere macroeconomic. Economistul IW Cologne arată că poate că un astfel de program ar ajuta companiile să atragă muncitori de la rivale, însă nu ar ajuta economia ca întreg.
Schafer argumentează de asemenea că nu există nicio dovadă că reducerea săptămânii de lucru ar putea creşte semnificativ productivitatea.
Totuşi, introducerea săptămânii de lucru de patru zile în unele sectoare ale economiei ar putea avea logică, spune Jorg Dittrich, preşedinte al confederaţiei ZDH. Însă acesta respinge o reglementare la nivel naţional pentru că aceasta ar însemna doar o birocraţie sporită pentru companii.
În pofida criticilor, IG Metal intenţionează să meargă mai departe cu propunerea privind săptămâna de lucru mai scurtă la următoarele negocieri salariale.
