Grecia, statul cu cele mai mari datorii din zona euro, supravieţuieşte financiar cu ajutorul unui sistem care creează un flux circular de lichiditate foarte asemănător cu o schemă piramidală. Şi alte state europene puternic îndatorate se finanţează în acelaşi fel. Experienţa a demonstrat că dacă una din verigi cedează, se prăbuşeşte tot mecanismul.
Grecia a vândut săptămâna aceasta titluri de trezorerie cu scadenţa la 13 luni în valoare de patru miliarde de euro, la un randament de 4,43%. Cu aceşti bani, Atena speră să plătească datorii pe care le are la Banca Centrală Europeană (BCE) şi care ajung la scadenţă în 20 august, scrie CNBC. Aceasta a fost cea mai mare licitaţie a ţării din ultimii doi ani, însă cea mai mare parte a datoriei a fost cumpărată de băncile elene, aceleaşi care se finanţează prin programul de asistenţă financiară de urgenţă (Emergency Liquidity Assistance, ELA) al Băncii Greciei. Programul ELA este finanţat, la rândul lui, de BCE. Băncile greceşti vor folosi, probabil, titlurile de trezorerie ca garanţi pentru a primi noi împrumuturi prin intermediul ELA.
"Aceasta este o uriaşă schemă Ponzi, ceea ce este îngrijorător", a afirmat Nick Beecroft, preşedintele din Marea Britanie al Saxo Capital Markets. Schema Ponzi este o operaţiune investiţională adesea frauduloasă care presupune plata unor profituri foarte mari unor investitori de pe urma unor fonduri investite de alte persoane şi nu de pe urma veniturilor pe care afacerea le-a generat în realitate.
"Operaţiunile de refinanţare pe termen lung (LTRO), împrumuturi ieftine prin care BCE oferă lichidităţi băncilor din zona euro, acceptă ca garanţi obligaţiuni ale guvernelor de la periferia zonei euro, împrumută băncilor, iar acestea cumpără mai multă datorie de la periferie. Este un proces foarte circular", a menţionat Beecroft, făcând referire la modul în care se finanţează guvernele şi băncile din state precum Italia şi Spania.
Explicaţiile analistului sugerează că băncile greceşti folosesc pur şi simplu bani de la BCE pentru a cumpăra datorii elene pentru a putea continua să se împrumute de la BCE. Între timp, Atena vinde obligaţiuni băncilor finanţate de BCE pentru a putea plăti ceea ce a împrumutat anterior de la BCE.
Băncile primesc ieftin şi dau scump
"Partea interesantă este că băncile se împrumută de la BCE prin intermediul LTRO la 1%, de exemplu, şi primesc 6-7% pe obligaţiunile spaniole. Astfel, ele obţin un profit cu care pot salubriza activele toxice din portofoliu", a spus Bridget Gandy, director la Fitch.
Ea a avertizat că dependenţa de finanţarea de la BCE este nocivă pentru ratinguri, iar BCE şi alte autorităţi sunt conştiente de aceasta, însă nu pot face nimic înainte ca problemele băncilor spaniole să-şi găsească o soluţie.
Mark Grant, director la Southwest Securities, a avertizat că acumularea datoriilor are efecte foarte dăunătoare pe termen lung. "Datoria pe care Europa o acumulează va sta mai devreme sau mai târziu la baza unui eveniment de genul Lehman Brothers". Banca americană de investiţii Lehman Brothers s-a prăbuşit în septembrie 2008, trimiţând unde de şoc în toată lumea financiară.
Din cauza complexităţii problemelor pe care le are Grecia, unii investitori şi analişti nu văd pentru acest stat decât un viitor în afara zonei euro. Paul Day, analist la Market Securities, consideră că statul elen ar putea părăsi uniunea monetară chiar luna viitoare.
"Întrebarea este când, nu dacă. Luna viitoare ar trebui ratificat ESM (fondul permanent de bailout al zonei euro) în Germania şi ar putea să apară situaţia în care Grecia iese din zona euro, iar Spania şi Italia se duc şi cer bani de la ESM. Aceste state rămân fără timp", a spus Day. El a adăugat că presiunile care apasă pe Grecia
s-au intensificat, iar unele autorităţi europene contemplă serios viitorul zonei euro fără Grecia.
Grecia, a nimănui
"Europa vrea ca proiectul european să reuşească, dar mediul politic din Germania vrea ca zona euro să rămână compactă dar nu încluzând neapărat Grecia", a mai spus analistul.
Jeremy Cook, economist-şef la World First, vede şanse de 70% ca statul elen să părăsească uniunea monetară în următoarele 12-18 luni.
Mai multe state nordice sunt tot mai exasperate de lipsa de acţiune şi de incapacitatea guvernelor de la periferie de a implementa reforme. Într-o ediţie recentă, o publicaţie de ştiri finlandeză a indicat că ţara ia în considerare renunţarea la euro. Deşi mică în comparaţie cu coloşii Germania şi Franţa, Finlanda este încă o economie prosperă şi de aceea esenţială pentru zona euro, notează CNBC.
Premierul grec Antonis Samaras se va întâlni săptămâna viitoare cu preşedintele francez François Hollande şi cu cancelarul german Angela Merkel pentru a le cere prelungirea cu doi ani a programului de austeritate. Ministrul german al economiei Philipp Roesler a îndemnat însă politicenii greci să continue implementarea măsurilor de austeritate cerute în schimbul bailout-ului şi i-a avertizat că ei nu sunt în poziţia de a negocia, notează AP. În schimb, Roesler a indicat că nu mai respinge ideea ca BCE să cumpere datorii ale statelor cu probleme financiare, însă această măsură trebuie condiţionată de reforme structurale şi disciplină bugetară. Spania şi Italia sunt cele mai hotărâte susţinătoare ale achiziţiilor de obligaţiuni de către BCE.
Un profesor de finante a gasit solutIa crizei europene la Germania nazista
Profesorul Richard Werner, de la Universitatea din Southampton, specialist în domeniul financiar şi bancar, crede că a găsit soluţia crizei europene la bancherul central al lui Hitler, Hjalmar Schacht, care ştia cum să facă faţă unei depresiuni economice, scrie The Telegraph.
Planul implică, în primul rând, ca BCE să cumpere la valoarea nominală activele toxice ale sistemului bancar, ceea ce nu-i va costa nimic pe contribuabili şi nu va accelera inflaţia. Apoi - şi aici apare magia lui Schacht - guvernele statelor cu probleme vor înceta să mai vândă obligaţiuni scumpe, optând în schimb pentru împrumuturi de la băncile locale. Astfel, finanţarea statelor va fi mai ieftină.
"Dacă nu vrem să adoptăm politici economice doar pentru că ele au fost agreate de guvernul lui Hitler, ceea ce este un punct de vedere de înţeles, nu ar fi trebuit să introducem euro. Introducerea unei monede unice europene, cu banca centrală în Germania, a fost o idee luată în considerare de Hitler şi de tehnocraţii lui", a spus Werner.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
