Guvernul de la Budapesta ar vrea să cumpere aeroportul Budapestei cu ajutorul Qatarului. Planul, în pregătire de mai mulţi ani, părea uitat când Ungaria a intrat în criză de bani, dar a revenit în atenţie când au devenit clare semnele că ţara est-europeană va avea din nou acces la fonduri europene. În Polonia, Aramco, compania naţională de petrol a Arabiei Saudite, a cumpărat 30% dintr-o uriaşă rafinărie a colosului energetic local PKN Orlen şi participaţii în alte afaceri importante ale acestuia. Saudiţii au intrat astfel pe o piaţă până nu demult dominată de Rusia.
Din Cehia, fondul de investiţii PPF Group al antreprenorului miliardar Petr Kellner, decedat în 2021, a vândut participaţii care oferă controlul operaţiunilor sale telecom din Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi Serbia companiei Emirates Telecommunications Group Company din Emiratele Arabe Unite. Toate acestea sunt afaceri de miliarde de euro în sectoare care pot fi considerate strategice: transport aerian, energie şi telecomunicaţii.
Iar cooperarea cu fondurile suverane de investiţii şi marile companii din Qatar, EAU şi Arabia Saudită este dorită şi încurajată de autorităţile est-europene, inclusiv prin eforturi diplomatice. Însă investiţiile din ţările arabe bogate nu au întotdeauna un renume bun sau un deznodământ fericit. Sfârşitul tragic al băncii elveţiene Credit Suisse este un exemplu. Iar speranţele puse de est-europeni în ajutorul companiilor arabe nu au fost întotdeauna împlinite.
În 2009, guvernul polonez anunţa trumfător că şantierele navale istorice Szczecin şi Gdynia vor fi salvate de la faliment de cea mai mare bancă din Qatar. Guvernul polonez era obligat să vândă şantierele de către Comisia Europeană, care-l acuza că le-a acordat ajutor de stat ilegal. În cele din urmă, investitorul qatarez nu a plătit şi o vreme a fost vehiculat numele Qatar Investment Authority ca posibil salvator. Şantierele navale erau pe atunci un subiect politic sensibil deoarece reprezintă locul unde a apărut mişcarea sindicală antiautoritară Solidaritatea.
Anii au trecut, Szczecin şi Gdynia nu au putut fi salvate, nu mai produc şi sunt în lichidare, iar ţările bogate din Golful Persic sunt şi mai bogate. Le-au ajutat, printre altele, criza de energie din Europa şi interdicţiile puse pentru petrolul şi gazele naturale ruseşti pe pieţele europene. Mai importante ca oricând pentru bunul mers al economiilor vestice, ţările arabe exportatoare de petrol şi gaze sunt în plină expansiune a influenţei mondiale. Investesc şi fac achiziţii în fotbal, golf şi tenis, în divertisment, servicii şi companii-trofeu. În Europa Centrală, spre exemplu, se spune adesea despre grupul de petrol şi gaze OMV că este companie austriacă.
Dar dacă cel care vine cu banul are şi puterea de decizie, atunci OMV este şi companie a Emiratelor Arabe Unite deoarece Mubadala Petroleum and Petrochemicals Holding Company din Abu Dhabi deţine 24% din grup. În Ungaria, guvernul vrea să includă Qatar Investment Authority în consorţiul pe care-l formează pentru cumpărarea aeroportului Budapesta, după cum a explicat pentru Bloomberg ministrul dezvoltării economice Márton Nagy. Un acord privind achiziţia este aproape, însă semnarea lui ar putea întârzia până anul viitor deoarece cumpărătorii încă n-au acceptat preţul. Guvernul maghiar vrea un „preţ concurenţial, de piaţă“, şi o participaţie de 51%.
Partenerul său este grupul francez Vinci. Fondul suveran de investiţii al Qatarului este invitat ca investitor financiar sau strategic. Vânzător este un investitor german. Dar, scrie presa maghiară, Budapesta şi Vinci nu se înţeleg asupra rolului fiecăruia în parteneriat, iar venirea qatarezilor ar complica şi mai mult negocierile. Pe de altă parte, cum guvernul îşi va depăşi ţinta revizuită de deficit bugetar de 5,2% din PIB, banii străini sunt bineveniţi.
Aeroportul, important pentru transportul de persoane şi mai ales ca nod de legătură între exportatorii chinezi şi pieţele vest şi est-europene, ar putea să coste 4-5 miliarde euro. Guvernul maghiar este interesat şi de o altfel de colaborare cu Qatarul. Vrea gaze naturale lichefiate qatareze şi a indicat că le-ar putea primi începând din 2027. Tot legat de Budapesta, executivul ar vrea să construiască acolo un cartier de lux numit sugestiv „Maxi-Dubai“.
O bună parte din bani, adică peste 13 milioane de euro, ar veni din Emirate, de la investitori din Dubai.
În Polonia, Aramco şi-a construit un cap de pod european cumpărând 30% din rafinăria Gdansk şi participaţii mai mari la două afaceri cu carburanţi ale Orlen. A putut face acest lucru deoarece grupul polonez a fost obligat să-şi reducă prezenţa pe piaţă după fuziunea cu concurentul local Lotos în 2022. Însă părţile colaborează de mult mai mult timp. Aramco va acoperi până la 45% din cererea de ţiţei a rafinăriei poloneze, iar investiţia este, cel mai probabil, doar începutul prezenţei companiei saudite pe piaţa poloneză.
Se vorbeşte despre un proiect petrochimic la Gdansk care ar ajuta la dezvoltarea portofoliului de produse al Aramco. În retail, Lulu, un grup multinaţional cu sediul în Abu Dhabi, a ales Polonia pentru a investi în primul său centru logistic din regiune. Relaţiile dintre statele est-europene şi lumea arabă bogată nu sunt unidirecţionale. Asseco Data Systems din Polonia a semnat anul acesta un acord cu Middle East Investment Company care-i permite să intre pe piaţa saudită cu servicii IT şi tehnologie, potrivit guvernului polonez. De altfel, pe tehnologie pare să se concentreeze businessul polonez interesat de pieţele din Golful Persic. Cehia se remarcă prin investiţiile în EAU, în special în imobiliare şi retail.
