Duminică, în turul doi al alegerilor prezidenţiale franceze, Le Pen n-a reuşit să cucerească decât două din cele 107 departamente franceze. Chiar şi în zonele care au sprijinit-o puternic în primul tur pe candidata Frontului Naţional, cum ar fi nord-estul ţării şi coasta mediteraneeană, votanţii, aceia care s-au prezentat şi au dat un vot valabil, l-au ales pe Emmanuel Macron când aceasta a contat.
Însă aceste mici victorii arată unde se găseşte terenul fertil pentru populism: regiunile slab populate, sau, mai rău, depopulate, cu şomaj ridicat, foste centre industriale acum în declin, dar a căror strălucire persistă în memoria colectivă. Departamentele cu pricina sunt Aisne (unde
Le Pen a primit 53% dintre voturile valabile, faţă de 34% cât este media naţională) şi Calais (52%). În oraşul Calais, vechi bastion comunist afectat de un val de migraţie, Le Pen a strâns peste 57% din voturi, potrivit AFP.
În Aisne, regiune lovită puternic de criza economică mondială, a cărei economie bazată pe agricultură este în curs de „deşertificare“ rurală, mulţi alegători s-au refugiat în absenteism (25%, 25,% fiind media naţională) sau în votul nul sau gol (11%, 8,5% fiind media naţională). De altfel, absenteismul şi votul nul sau gol au fost caracteristici care au ieşit în evidenţă în acest tur al alegerilor. La nivel naţional au fost mai multe voturi albe sau nule decât toate voturile primite de Le Pen. Aisne are toate ingredientele necesare pentru hrănirea ascensiunii Frontului Naţional: o rată a şomajului de 14%, mult mai mare decât media naţională, fabrici închise, oameni cu putere de cumpărare redusă şi o clasă muncitoare substanţială, dar nu foarte politizată, notează The Guardian. Acest colţ al nordului Franţei este semirural, cu peisajul dominat de câmpuri de cereale şi sfeclă. Acolo, un sfert din locurile de muncă din industrie au dispărut în ultimii 15 ani şi mulţi dintre angajaţii fostelor fabrici fac naveta la Paris, pentru locuri de muncă în locaţii din jurul aeroportului Charles de Gaulle. Frontul Naţional numeşte aceşte ţinuturi „Franţa celor uitaţi“. Într-o pădure din această regiune fraţii Kouachi, teroriştii care au atacat redacţia revistei Charlie Hebdo, au dispărut pentru o noapte înainte de a lua un ostatic la o imprimerie din apropiere.
„Aceia care sunt înclinaţi s-o voteze pe Le Pen sunt oameni care trăiesc puţin mai sus de limita precarităţii: aceia care au un loc de muncă ceva pregătire, deţin o locuinţă sau plătesc pentru ea şi se tem că vor pierde ce au câştigat prin muncă se tem că se vor duce în jos pe scara socială“, explica în 2015 Nonna Mayer, expertă în extrema dreaptă şi profesor la Institutul de Studii Politice de la Paris. Acum, când Le Pen a obţinut 34% din voturi, Nonna Mayer crede că Frontul Naţional a obţinut un succes „istoric. Partidul este extrem de bine înrădăcinat în peisajul politic francez“.
Frontul a câştigat voturi de la toate categoriile de electorat, chiar şi de la cele mai reticente la ideologia partidului, cum ar fi funcţionarii publici, salariaţii apropiaţi de sindicate sau catolicii practicanţi, a avertizat ea.
Candidata frontistă a câştigat detaşat, cu aproape 65%, în Auchel, o comună cu 11.000 de locuitori, cu aproape 60% în Bully-les-mines şi cu 58% în Denain, fost centru siderurgic. Toate acestea sunt localităţi dintr-un fost bazin minier subminate de dezindustrializare, sărăcie şi regres.
Sondajele de dinainte de alegeri au arătat că cei mai importanţi factori care ar face diferenţa între susţinătorii lui Macron şi cei ai Marinei Le Pen sunt educaţia şi locul de muncă. Şi aşa a fost. Aşa cum Trump a promis că va crea mai multe locuri de muncă pentru americani, marca naţionalismului lui Le Pen a fost promisiunea de a îmbunătăţi perspectivele economice pentru cetăţenii francezi. Similarităţile dintre forţele care propulsează naţionalismul francez şi pe cel american nu se opresc aici. Sondajele au arătat că în regiunile cu niveluri ridicat ale unei educaţii slabe, probabilitatea este mai mare ca alegătorii să sprijine Frontul Naţional în locul altor partide.
Parisul, unde nouă din zece alegători au votat pentru Macron, este regiunea cu cel mai ridicat nivel al educaţiei din Franţa şi ocupă locul trei la activitatea economică. Spre comparaţie, Calais ocupă antepenultimul loc la educaţie, iar acolo rata activităţii economice este de sub 70%.
Toate aceste defecte ale economiei şi societăţii franceze fac ca prin numărul record de voturi primite duminică, Le Pen să devină „principala forţă de opoziţie“ contra politicilor preşedintelui ales Macron. Le Pen a indicat că are în vedere o nouă forţă politică înainte de alegerile legislative din iunie, potrivit France24.
