Ce înseamnă economie de război: Rusia uimeşte prin creştere economică, investiţiile militare urcă ameţitor, iar fabricile funcţionează la capacitate maximă. Însă deficitul de muncitori a explodat, oul s-a scumpit cu 40% într-un an, iar naşterile s-au prăbuşit. La fel şi rezervele financiare

În comparaţie cu economia zonei euro, cea a Rusiei zboară. Inima economică a Europei ar trebui să crească cu doar 0,9% anul acesta, în timp ce PIB-ul rusesc, care funcţionează în condiţii de război şi sub sancţiuni occidentale, este aşteptat să urce cu 2,6%, potrivit celor mai recente prognoze ale Fondului Monetar Internaţional. Cheia succesului rusesc sunt investiţii masive în industria de război. Acum, în Rusia toate drumurile duc spre război. Dar şi spre un viitor nesigur.

Pentru unii analişti, vi­te­za cu care economia rusă zboară este un semn că sancţiunile occidentale nu sunt eficiente în a tăia resur­sele economice şi pen­tru răz­boi ale Rusiei cât timp aceasta continuă să atace Ucraina. Investi­ţiile din partea statului au efectul de a stimula creşterea economică.

De aceea în criza economică globală câţiva economişti au atacat măsurile de austeritate implementate de guvernele europene şi reco­mandate de instituţiile financiare internaţio­nale, cerând în schimb investiţii. Cu ele se creează şi o bază pentru dezvoltare viitoare. Însă Rusia nu investeşte în economia civilă ci în cea de război. Economia creşte, însă resurse preţioase cu care altfel s-ar fi putut moderniza o economie bazată pe exportul de petrol şi gaze se duc pe producţia de arme.

În paralel, activele care pot fi convertite uşor în bani din fondul pentru zile negre al Rusiei s-au înjumătăţit la 56,5 miliarde de dolari de la începutul războiului pornit contra Ucrainei şi până la sfârşitul anului trecut, po­trivit Bloomberg, care citează date ale minis­terului de finanţe rus. Activele totale au scăzut cu 12%. O parte semnificativă din resursele fondului este înţepenită în acţiuni ruseşti şi în investiţii în infrastructură, active nelichide, care nu sunt de folos dacă statul are nevoie de bani. Aceste lucruri înseamnă că rezistenţa finan­ciară a Rusiei va fi în pericol dacă preţurile petro­lului ignoră tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu şi scad.

Ministerul rus de finanţe a explicat că a vândut toate activele denominate în euro din fondul de rezervă pentru a acoperi deficitul bugetar din 2023. Şi dedolarizarea, începută mai din vreme de teamă că guvernul SUA îşi va folosi moneda ca pe o armă financiară, a fost dusă până la capăt. Astfel, fondul pentru zile negre mai are doar ruble, yuani şi aur. Fondul de rezervă a fost creat în 2008. Ce s-a construit în 14 ani s-a năruit pe jumătate în doi ani de război. Cheltuielile militare, cu apărarea şi se­cu­ritatea se îndreaptă spre 40% din cheltuielile bugetare şi sunt aşteptate să urce cu 70% anul acesta, notează France 24.

Bugetul de stat este pe deficit. Nu este unul mare, conform datelor oficiale, ci de doar 2% din PIB, de invidiat în zona euro şi în UE. Dar el este ţinut în frâu de forţe nesănătoase, cum sunt deprecierea rublei şi inflaţia. Rubla mai slabă ajută Rusia la îngustarea deficitului buge­tar prin umflarea veniturilor încasate de guvern din exporturile de petrol când acestea sunt convertite în moneda locală, după cum explică Bloomberg. Dar veniturile din exportul de energie s-au prăbuşit cu 24% anul trecut, semn că sancţiunile occidentale au efect. Scăderea a fost mai mare pe parcursul anului, ajungând şi la 50%. Dar nu degeaba Rusia a devenit cel mai mare furnizor de ţiţei al Chinei. Moscova a ajuns să îşi exporte aproape tot petrolul către China şi India, arată guvernul rus. De aceea, unii analişti spun că Rusia a ajuns vasalul economic al Beijingului. În schimb, au crescut cu 25% veniturile care nu au legătură cu petrolul şi cu gazele naturale.

Un fost oficial al băncii centrale ruse a explicat pentru France 24 că o treime din creşterea economică se datorează cheltuielilor militare. Acest lucru produce transformări în economie, care devine dependentă de industria şi serviciile de război. De asemenea, pentru că Rusia este izolată de o bună parte din comerţul internaţional, creşte şi dependenţa de petrol. Toate acestea au un cost social mare.

Inflaţia este puternică. Spre exemplu, oul a devenit simbolul scumpirilor, preţurile cres­când cu peste 40% într-un an. Experţii citaţi de presa rusească atribuie scumpirile majorării costurilor cu nutreţul şi cu produsele veterinare pentru găini, o consecinţă indirectă a sancţiu­nilor vestice. Varza este cu aproape 80% mai scumpă. Dobânda de referinţă este la 16%. Economia de război înseamnă, pe lângă creş­terea cheltuielilor militare, şi creşterea utilizării capacităţii industriale.

În Rusia, aceasta a atins anul trecut maximul istoric. Evoluţia este limitată de ceea ce începe să devină o penurie de forţă de muncă. În consecinţă, fabricile caută cu disperare muncitori, iar salariile cresc. Firmele fără putere financiară pierd. Ziarul Izvestia scrie de un deficit de muncitori de 4,8 milioane în 2023.

Este rezultatul migraţiei, ruşii care se tem că vor fi luaţi în armată pentru a fi duşi pe front mutându-se unde nu pot fi găsiţi uşor, şi al unei crize demografice. De fapt, Rusia se confruntă cu una din cele mai grave crize demografice din istoria recentă în sensul că din cauza nesiguranţei economice şi politice numărul de naşteri se prăbuşeşte. Rusia avea o mare problemă demografică şi înainte de război. Invazia a agravat-o. Acum, în Rusia toate drumurile duc spre război, şi spre un viitor nesigur.