Când inflaţia a atins un nivel de neconceput de 20% în acest an în Lituania, locuitorii din sudul rural al ţării baltice au început să-şi strângă cureaua. “Oamenii cumpără mai puţin. E greu. Toată lumea poartă ce are mai mult, cumpără mai puţin”, spune Laima, o femeie de 58 de ani.
Inflaţia a urcat în Occident la niveluri nemaiînregistrate de decenii, însă puţine locuri au asistat la scumpiri de amploarea celor din Estonia, Letonia şi Lituania, unde inflaţia a urcat la peste 20% în această vară şi se menţine la peste 21%. Deşi există factori locali care explică parţial această creştere dramatică, strategii din ţările respective avertizează că regiunea oferă un indicator timpuriu al modului în care presiunile inflaţioniste ar putea evolua la nivelul întregii Europei în următorul an, scrie Financial Times.
Economiştii din ţările baltice povestesc cum experţii din alte ţări europene sunt uimiţi de stoicismul aparent cu care publicul acestora au întâmpinat o astfel de inflaţie extremă. Statele baltice au două mari avantaje de care alte ţări occidentale nu dispun, spun aceştia. Mai întâi, acestea se confruntă cu o inflaţie relativ ridicată de câţiva ani pe fondul unei creşteri puternice a salariilor pe măsură ce economiile lor prind din urmă restul Europei, iar mai apoi amintirile legate de ocupaţia forţată de către Uniunea Sovietică înseamnă că acestea acceptă mai uşor consecinţele războiului din Ucraina.
Inflaţia a avansat mai rapid în ţările baltice datorită unui număr de diferenţe faţă de restul Europei, incluzând gradul mai ridicat de utilizare a preţurilor spot la energie. “Reacţia vine mult mai rapid. Pentru alte ţări din zona euro, efectele urmează să se resimtă”, arată Martins Kazaks, guvernator al băncii centrale a Letoniei.
Potrivit lui Gediminas Simkus, şeful băncii centrale lituaniene, inflaţia este mai ridicată în ţările baltice şi pentru că oamenii de acolo câştigă în medie mai puţin decât în restul Europei, acest lucru însemnând că aceştia cheltuie o proporţie mai mare din venituri pe energie şi alimente, care s-au scumpit cel mai mult.
Guvernele baltice au reacţionat ca majoritatea din Europa, oferind scheme de susţinere pentru diminuarea impactului scumpirilor. Deocamdată, există o relativă unitate politică, însă unele forţe radicale sunt în ascensiune.
Unii politicieni din regiune cred că problemele potenţiale create de creşterea inflaţiei sunt mai uşor de soluţionat decât ar fi în multe alte părţi din Europa. Creşterea ridicată a salariilor din regiune sporeşte abilitatea acesteia de a face faţă actualei perioade de inflaţie neobişnuit de mare, potrivit economiştilor.
În ţări ca Germania, scumpirile accelerate constituie un şoc psihologic mai mare decât în ţările baltice.
“Când vă uit la presiunile inflaţioniste din zona euro, acestea mi se par că seamănă cu ce am înregistrat în Lituania cu şase luni în urmă”, spune Simkus, adăugând că vârful inflaţiei din zona euro se apropie probabil. Totuşi, guvernatorul băncii centrale lituaniene adaugă că chiar dacă preţurile energiei nu vor atinge din nou ultimele maxime record, costul multor bunuri şi servicii vor continua să crească peste ţinta BCE pentru o perioadă lungă de timp.
Atât oficialii din ţările baltice, cât şi din restul Europei se tem că creşterea dramatică a inflaţiei va lăsa urme ani întregi de-acum încolo.
Kazaks spune că UE trebuie să vină cu o strategie coherentă şi ambiţioasă în domeniul energiei.
