Mult timp blugii Levi Strauss au fost pentru naţiunile est-europene un râvnit simbol al Occidentului, al durabilităţii, al modei şi statutului social. Producătorul american de îmbrăcăminte care-i producea şi-i produce şi acum tocmai a anunţat că îşi închide peste câteva luni fabrica pe care o are din 1992 în Polonia, la Plock.
650 de angajaţi îşi vor pierde locul de muncă, spun oficialităţile locale. Plock este un orăşel cu puţin peste 100.000 de locuitori, prin urmare plecarea companiei americane reprezintă o lovitură. Decizia este cu atât mai surprinzătoare cu cât Levi Strauss retehnologizase recent unitatea cu utilaje de 1,5 milioane dolari. Americanii şi-au explicat plecarea prin dificultăţile tot mai mari în a găsi forţă de muncă cu pregătirea necesară, prin creşterea costului muncii, prin scumpirea energiei şi în general prin imposibilitatea de a menţine fabrica la capacitatea de producţie maximă.
Toate acestea sunt puse în contrast cu condiţiile mai prietenoase din ţările asiatice. Însă, au asigurat managerii de la Levi Strauss, Polonia, cea mai mare economie est-europeană, va rămâne o importantă piaţă pentru vânzarea produselor lor. Situaţia din Plock ridică însă o problemă mult mai mare: care este viitorul industriei europene a textilelor şi confecţiilor? Polonia este o piesă importantă a acesteia, dar şi România, Italia, Portugalia, Spania, Franţa şi Germania, fiecare în felul ei. În industria textilelor şi a confecţiilor din UE, România ocupă locul 5 la ponderea în totalul comunitar a angajaţilor, de 8% (estimări ale Euratex pentru 2023).
Pe primul loc se află Italia (24%), urmată de Polonia (10%), Portugalia (10%), Germania (9%), apoi, după România, Franţa (7%), Spania şi Bulgaria (ambele cu câte 6%). La cifra de afaceri, Italia contribuie cu 36%. Urmează Germania (15%), Franţa (9%), Spania (7%), Portugalia (5%), Polonia (4%), România, Austria şi Belgia (cu câte 3% fiecare). Tot Italia este lider şi la exporturi, cu o contribuţie de 30%. Germania contribuie cu 18%, Franţa cu 15%, Spania cu 8%. Polonia are doar 3%, iar contribuţia României la exporturi este neglijabilă.
Industria textilelor şi a confecţiilor este importantă pentru UE deoarece reprezintă activitatea a aproape 200.000 de companii, are 1,3 milioane de angajaţi şi exportă (intra şi extra UE) în valoare de 64 de miliarde de euro (2023, Euratex). Potrivit datelor Eurostat, industria textilelor, confecţiilor şi articolelor din piele din UE este în declin. În 2023, producţia a retrogradat la doar 82% din nivelul din 2015. La acelaşi nivel a ajuns şi în Germania. În Italia, liderul UE, producţia s-a prăbuşit la 74% din cota din 2015. Pentru Polonia, cifrele referitoare la anul trecut şi cel anterior lipsesc, dar în 2021 industria era în plin avânt, producţia fiind la 121% faţă de 2015. La fel era de altfel activitatea din întreaga industrie.
Polonia şi-a dezvoltat în ultimii ani branduri puternice, care exportă, şi depinde în măsură mai mică de companiile străine. Însă la România se observă un adevărat colaps. Producţia industriei textilelor şi confecţiilor era în 2023 la doar 48% din nivelul anului 2015. În nicio altă ţară europeană pentru care Eurostat oferă date plonjonul nu este atât de mare. Ce se întâmplă? De unde se îmbracă europenii?
Până în 2020 Eurostat a oferit răspunsuri. Aici trebuie spus că textilele nu sunt acelaşi lucru cu confecţiile. 2020 a fost un an atipic pentru industrie din cauza pandemiei. Producţia europeană a fost afectată de lockdown-uri, iar populaţia a cumpărat mai puţine haine deoarece a stat mai mult timp în casă. Importurile de haine şi de încălţăminte în UE s-au situat la 69 de miliarde de euro. Din China au venit 30% din ele (21 miliarde euro), din Bangladesh 12% (12 miliarde euro) şi din Turcia 12% (8 miliarde euro).
Marea Britanie (6%), India (4%), Vietnam (4%) şi Cambodgia (3%) sunt şi ele surse de provenienţă importante. În acel an, UE a exportat în spaţiul extracomunitar îmbrăcăminte de 30 de miliarde euro, în scădere cu 14% faţă de 2019. Pentru comparaţie, în 2019, un an normal, importurile UE din statele non-UE au fost de 80 miliarde euro. Importurile din China s-au situat la 23 miliarde euro.
Liderul european, Italia, a exportat în afara Uniunii produse de 12 miliarde euro (34% din totalul exporturilor extra UE). Germania se mulţumeşte doar cu jumătate din exporturile Italiei. Exportatori de top mai sunt Spania (5 miliarde euro, 15%), Franţa (4 miliarde euro, 13%) şi Olanda (2 miliarde euro, 5%, însă Olanda este problematică în astfel de statistici deoarece ţara este o poartă de intrare pentru importurile destinate UE). Din 2010 până în 2019, exporturile UE în spaţiul extracomunitar au crescut cu 64%. Importurile au urcat cu 62%. În 2018, importurile din China au atins 27 miliarde euro.
Delocalizarea fabricilor din Europa este o tendinţă observată de multă vreme. Într-o primă fază, companiile occidentale şi-au adus producţia în statele est-europene, care ofereau forţă de muncă ieftină. În acest fel, economiile est-europene au devenit ceea ce observatorii au numit „colonii estice ale modei“. Unele ţări din regiune, în special România, s-au specializat pe exporturile de textile şi îmbrăcăminte. Apoi a urmat marea delocalizare în Asia.
Aspectul negativ al acestor „colonii“ este că produsele nu aduceau valoare adăugată mare. Iar salariile erau şi încă sunt foarte mici. O investigaţie jurnalistică a Telex.hu sugerează că în industria textilelor din Polonia munca la negru şi salariul minim sunt mai degrabă regula decât excepţia. Iar programul de lucru este mai mare de 8 ore pe zi. Potrivit datelor Asociaţiei Antreprenorilor din Industria Modei Lewiatan, industria confecţiilor din Polonia angajează 100.000 de persoane, iar sectorul textilelor, îmbrăcămintei şi încălţămintei reprezintă 1,5% din PIB.
Sectorul are 21.000 de companii. Jumătate din firmele de confecţii produc pentru piaţa vestică. În acest fel, în 2022 Polonia s-a situat pe locul 12 (sau 11, în funcţie de sursă) mondial la exporturile de îmbrăcăminte. Industria poloneză a modei se află pe locul trei în UE la număr de fabrici şi angajaţi, arată datele Lewiatan.
Din cifrele compilate de Erno Molnár, profesor de geografie economică la Universitatea Debrecen, Polonia ocupa locul 11 în lume la exportul de îmbrăcăminte în 2022. Cehia s-a plasat pe poziţia 29, România pe 34, iar Ungaria pe 47. Ca şi Polonia, Cehia şi-a dezvoltat branduri puternice care exportă. Iar consumatorii polonezi caută în special branduri poloneze, scrie Telex.hu. În schimb, ungurii au rămas sub vraja marilor mărci globale.
