Agenţia de rating Moody’s a retrogradat ratingul ţării mai adânc în categoria junk, motivându-şi decizia prin erodarea puterii instituţionale şi prin creşterea riscurilor externe şi geopolitice. Investiţiile străine au scăzut cu peste 60% din 2015 şi s-au înjumătăţit după criză.
Însă guvernul şi preşedintele Recep Tayyip Erdogan sunt încrezători în economie, spun că orice teamă pentru economie este nejustificată şi vor chiar să înfiinţeze o agenţie de rating naţională.
Între timp, strategii guvernului îşi intensifică eforturile pentru a face din Turcia o forţă regională a exporturilor de arme şi îşi concentrează atenţia pe micile state din Balcani, deloc în relaţii bune unele cu celelalte.
Preşedintele Erdogan se află astăzi în vizită în Bosnia Herţegovina, după ce, aşa cum a aflat Balkan Investigative Reporting Network (BIRN), Muntenegru se prăgăteşte să aprobe un acord de cooperare în domeniul apărării cu Turcia. Acordul se referă la „producţia şi comerţul cu bunuri şi servicii specifice apărării, întreţinere şi sprijin logistic“. BIRN este o reţea de jurnalişti de investigaţie. Cooperarea mai strânsă cu Ankara vine în condiţiile în care influenţa businessului turc în Muntenegru creşte. Peste 400 de companii turce erau înregistrate în această ţară în 2017, faţă de 76 în anul anterior. Investiţiile directe străine turceşti s-au majorat de la 17 milioane de euro în 2016 la 24 de milioane de euro în 2017.
Turcia a devenit în ultimii ani un jucător important în industria apărării, fiind al şaselea cel mai mare importator de armament din lume între 2011 şi 2015, potrivit Stockholm International Peace Research Institute.
Exporturile din domeniul apărării s-au situat la 1,5 miliarde de euro anul trecut. Ankara a semnat recent cu Ucraina un acord similar celui stabilit cu Muntenegru şi un contract militar de mai multe milioane de dolari cu Pakistanul. Economia Turciei şi-a revenit din picajul în care a intrat după lovitura de stat eşuată din iulie 2016 şi a devenit cea mai dinamică din grupul G-20. Analiştii cred că economia va creşte semnificativ şi anul acesta deoarece gospodăriile vor continua să cheltuiască pe orice, de la electrocasnice la alimente şi produse de îngrijire. „Gospodăriile contribuie cel mai mult şi cred că consumul va rămâne solid în 2018“, presupunând că volatilitatea financiară nu va creşte şi că declinul recent al lirei nu se va prelungi, a explicat pentru Bloomberg Ozlem Yetkin, economist-şef la Yatirim Bankasi.
Stocul datoriei guvernului central, adică datoriile gospodăriilor, ale companiilor private, instituţiilor din sectorul public şi ale băncii centrale, a crescut în februarie cu aproape 15% în ritm anualizat.
Datoriile în valută ale companiilor sunt echivalente cu 40% din PIB. Pentru sectorul corporate, nota de plată a creşterii pe datorie se apropie de scadenţă. Astăzi s-ar putea vedea dacă şi-o pot permite. Yildiz Holding, un grup global de companii care produc de la păjituri la biscuiţi, deţinut de cel mai bogat om al Turciei, este pe cale să finalizeze cu creditorii săi un acord pentru refinanţarea unor datorii de până la şapte miliarde de dolari. Dacă Yildiz reuşeşte, reţeta ar putea fi repetată şi de alţii.
„Vor fi probabil presiuni adiţionale pe profitabilitatea companiilor pe măsură ce lira se depreciază“, spune Phoenix Kalen, strateg la Société Générale.
Cazul Yildiz are în centru cel mai mare credit sindicalizat cu probleme din istoria Turciei şi a devenit emblematic pentru consecinţele creşterii propulsate de consum şi alimentate cu credit, o creştere în care pentru promisiunea unor standarde de viaţă mai ridicate este sacrificată stabilitatea economică.
Economia a crescut cu 7,4% anul trecut, dar şi preţurile de consum s-au majorat cu peste 10% în ultimele şapte luni. Datoriile în valută ale companiilor s-au dublat din 2009, iar 80% din acestea sunt deţinute de băncile locale. În acelaşi timp, dolarul şi euro şi-au dublat valoarea în raport cu lira, care se duce în jos sub presiunile inflaţiei, ale deficitului bugetar şi de cont curent în creştere şi ale pericolelor din comerţul extern. Exporturile de oţel ale Turciei în SUA, ameninţate de măsurile protecţioniste ale preşedintelui american Donald Trump, nu sunt de neglijat.
Vicepremierul turc Mehmet Simsek spune că deprecierea lirei a făcut economia competitivă şi că ce a fost mai greu pentru monedă a trecut. În încercarea de a reduce riscurile pe care le aduce datoria din sectorul corporate, guvernul a decis să restricţioneze creditarea în valută pentru unele din cele mai mici companii şi să-i forţeze pe debitorii mari să se protejeze de expunerea la datorie.
Pasivele în monedă străină ale companiilor turce au crescut la 328 de milioane de dolari la sfârşitul anului trecut, depăşind cu 214 miliarde de dolari valoarea activelor în valută. Diferenţa este aproape de maximul istoric. Cele mai mari bănci, printre care Akbank, Turkiye Garanti Bankasi şi Turkiye Is Bankasi, au pus deja deoparte cash în aşteptarea pierderilor produse de un default pe un credit de 4,75 de miliarde de dolari al acţionarului majoritar al celei mai mari companii de telecomunicaţii turce.
În toamna anului trecut, firma Euler Hermes estima că în 2017 numărul falimentelor din sectorul corporate a crescut cu 4%, la 12.800. Firma estima pentru anul acesta o scădere a numărului de falimente cu 4%.
Companiile care cu siguranţă nu vor avea probleme sunt producătorii şi distribuitorii de armament. Anul trecut, ministrul de externe Mevlut Cavusoglu a dat ordin ambasadorilor Turciei să cultive relaţii comerciale cu ţările în care servesc şi să pună accent „mai ales pe industria apărării“, scrie defensenews.com. „Mesajul a fost clar“, a explicat unul din ambasadori. „Vom funcţiona, pe lângă însărcinările standard, ca agenţii de promovare a exporturilor industriei apărării.“
Exporturile de arme ale Turciei cresc constant din 2011, când guvernul a decis să „naţionalizeze“ programele de înarmare cu intenţia de a produce local drone, elicoptere, tancuri, avioane, de luptă, fregate, corvete şi sisteme de rachete.
Exporturile industriei de apărare şi aerospaţiale din Turcia au crescut cu 17% în primele două luni ale acestui an, potrivit Daily Sabah. Cele mai multe din exporturi s-au dus în SUA şi Germania.
