Investitorii cumpără masiv titlurile de datorie ale unora dintre cele mai îndatorate ţări din zona euro pentru a profita de randamente atractive, cu liniile de demarcaţie tradiţionale dintre pieţele de obligaţiuni mai riscante şi cele mai sigure ale blocului estompându-se din ce în ce mai mult, scrie Financial Times.
Traderii sunt încurajaţi de rapoartele în scădere ale datoriei din Italia, Portugalia, Grecia şi Spania, spun analiştii. Acest declin, dublat de un raliu amplu consemnat de titlurile de datorie din zona euro la sfârşitul anului trecut pe fondul speranţelor legate de reduceri de dobânzi au contribuit la îngustarea diferenţei dintre costurile de finanţare ale Italiei şi cele ale Germaniei la 1,56%, un minim pe aproape doi ani.
Potrivit estimărilor FMI, raportul datorie/PIB va creşte în Franţa şi Belgia în următorii doi ani, dar va scădea semnificativ în Grecia şi Portugalia, cu un declin modest anticipat şi în Italia şi Spania. De asemenea, ratele de creştere economică au fost mai ridicate în ultimul an în Spania, Grecia şi Portugalia comparativ cu cele din Germania şi Franţa, în timp ce economia Italiei a stagnat.
Est-europenii au ieşit masiv pe pieţele de obligaţiuni la începutul acestui an, disperaţi să facă rost de euro şi dolari pentru a-şi finanţa cheltuielile enorme.
Ţările din regiune se grăbesc să vândă titluri de datorie, profitând de apetitul crescut pentru obligaţiuni noi al investitorilor, în condiţiile în care acestea încearcă să-şi acopere deficitele în creştere şi văd în faţă un an plin de riscuri, notează Bloomberg.
Ungaria îşi anunţase planuri de reducere a emisiunilor de obligaţiuni în valută în acest an, însă în prima lună a anului a lansat două astfel de emisiuni de obligaţiuni.
Ţara a devenit una dintre primele din rândul celor emergente care au vândut obligaţiuni în dolari în acest an pentru a-şi acoperi nevoile de finanţare în creştere.
Ţara s-a împrumutat în creştere anul trecut pentru a acoperi fondurile europene neprimite.
Plăţile în contul serviciului datoriei s-au dublat anul trecut. Plăţile legate de datorii au urcat la 2.500 miliarde de forinţi (7,1 mld dolari) în ianuarie-septembrie 2023, dublul nivelului din perioada similară din 2022.
Acest lucru a dus şi la creşterea nevoilor de finanţare ale ţării. Aceasta a vândut obligaţiuni în dolari de 2,5 miliarde dolari pe 12 ani la începutul lunii. Mai apoi, ţara a vândut euroobligaţiuni verzi de 1,5 miliarde de euro. Vânzările ar putea face ca Ungaria să-şi depăşească planul privind emisiunile de obligaţiuni în valută pentru prima jumătate a acestui an.
La sfârşitul anului, agenţia de management al datoriei ţării AKK indicase că împrumuturile în valută ale ţării se vor ridica la 6,7 miliarde de dolari în 2024, dintre care 3,8 miliarde vor fi sub formă de obligaţiuni internaţionale.
Cât priveşte Polonia, autorităţile din această ţară intenţionează să-şi crească emisiunile de euroobligaţiuni cu aproape 37,8 miliarde de zloţi (8,66 miliarde de euro) în 2024, faţă de 13,3 miliarde de zloţi în 2023.
La începutul anului, noul guvern al ţării a accesat pieţele internaţionale cu cea mai mare emisiune de euroobligaţiuni din istoria ţării. Ministerul de finanţe polonez a vândut obligaţiuni pe 10 ani şi 20 de ani în valoare record de 3,75 miliarde de euro.
În 2024, guvernul României trebuie să împrumute 180 miliarde de lei, adică echivalentul a 36 miliarde de euro, pentru ca administraţia şi statul să poată supravieţui. Din această sumă, 13 miliarde de euro ar urma să fie luaţi de pe pieţele internaţionale.
