În Franţa, noua brigadă antifraudă porneşte în forţă cu filaje şi interceptări: „Ajungem la rezultate pe care nu le-am fi obţinut cu metodele clasice“

Brigada franceză anti-fraudă are drep­tul să fileze, să asculte telefoanele şi să per­cheziţioneze neanunţat sus­pecţii de fraudă, ac­ţionând la fel ca poliţia judiciară. Per­soa­nele care nu îşi declară conturile bancare sau averile din străinătate devin fără să ştie ţintele unor anchete sistematice declanşate la suspiciunea de evaziune fiscală, scrie cotidianul francez Les Echos.

Brigada are în total 21 de agenţi, in­clu­siv 8 ofiţeri de poliţie judiciară instruiţi pe cri­minalitate fiscală şi 13 inspectori fiscali ins­truiţi la şcoala de po­liţie ca ofiţeri fiscal-ju­diciari. De când a fost înfiinţată, în noiembrie 2010, unitatea a derulat 55 de anchete în care a confiscat 17 milioane de euro şi a pus sub acuzare 73 de persoane.

"Aveţi conturi în Elveţia?"

"E vorba de conturile mele din El­ve­ţia?" răspunde bărbatul som­noros, moment în care comisarul îl întreabă amuzat: "Aveţi con­turi în Elveţia?". "Nu, nu" rectifică grăbit proprietarul locuinţei, acum trezit com­plet şi căutând telefonul să îşi sune avo­catul. Între timp, inspectorii brigăzii încep să caute prin casă diferite bijuterii şi obiecte de valoare. Bărbatul va petrece ur­mătoarele 48 de ore în arest. Noua brigadă are toate puterile poliţiei judiciare: inter­cep­tări tele­fonice, filaj, arest preventiv, comisie rogatorie, percheziţii şi altele. În schimb, ea nu se poate autosesiza. Direcţia generală de finanţe publice îi trimite dosarele cu "prezumţii". Pre­zumţia de fraudă porneşte de obicei de la folosirea unui cont bancar într-un teritoriu "necoope­rant", sau uti­li­zarea de fals în înscrisuri. "Utili­zarea unui cont în străină­tate nu este în sine ilegală, dar nedeclararea contului este", spune un membru al brigăzii.

Traseul unui dosar este urmă­torul: funcţionarii de la fisc depun dosarele suspicioase la comisia de infracţiuni fiscale, care studiază dosarele şi le trimite pe cele confirmate la procurorul general. Acesta sesizează brigada anti-fraudă. În tot acest timp, suspectul de fraudă nu este anunţat, şi nici potenţialii complici. Cazul este apoi încredinţat unei echipe de doi agenţi, un ofiţer judiciar şi unul fiscal, care pornesc ancheta.

Majoritatea dosarelor prezente la momentul actual pe masa brigăzii anti-fraudă se referă la persoane care nu îşi declară conturile bancare sau care au averi ascunse în străinătate. Multe dintre aceste sume sunt ascunse în spatele unor mecanisme complexe. Ca atare, garda financiară are pro­priile metode şi resurse de anchetă. "Ideea e să ajungem la un rezultat pe care nu l-am fi obţinut decât foarte greu cu Codul Fiscal sau Codul de procedură fiscală", explică Frederic Long, adjunctul şefului brigăzii. Procedurile "clasice" de veri­ficare fiscală nu permit o anchetare eficientă pentru că persoana an­chetată e mereu anunţată că urmează un control al contului, iar complicii nu pot fi incluşi în investigaţie.

"Clienţii noştri au multe lucruri în comun. Sunt bogaţi, foarte bogaţi, cu mijloace considerabile, dar situaţia pe care o declară este adesea mult mai palidă decât realitatea. Scopul nostru e să sur­prindem acea realitate", explică Guillaume Hezard, coor­donator al echipei de percheziţie. Pentru a se asigura că fondurile sunt recuperate şi nu se duc în alte paradisuri fiscale, brigada confiscă sis­tematic bani, bunuri de valoare şi alte documente cum ar fi poliţe de asigurare de viaţă. Fondurile con­fiscate sunt tran­sfe­rate către o agenţie de gestionare şi recu­perare numită Agrasc şi coordonată de Ministerul Justiţiei. Jurisdicţia brigăzii este vastă şi poate atinge avocaţi, con­tabili, notari, con­sultanţi şi multe alte profesii cu potenţial de evaziune. Ma­jo­ritatea per­soanelor puse sub acuzare la momentul actual sunt judecate pentru spălare de bani, abuz de beneficii sociale, abuz de încredere, fals, insolvenţă frau­duloasă, corupţie şi fraudă fiscală. Pentru cei găsiţi vinovaţi de fraudă, codul fiscal francez prevede pedepse cu închisoare de până la şapte ani şi amendă de până la 1 milion de euro, precum şi obligaţia de rambursare completă a sumelor deturnate.

Cum este în România

În România, garda financiară se poate autosesiza, în urma notificărilor sau peti­ţiilor primite de la cetăţeni, dar nu poate ancheta persoane fizice care nu desfăşoară activităţi comerciale.

Persoanele fizice cu averi nedeclarate sunt anchetate de altă structură a Agenţiei Naţionale de Ad­mi­nis­trare Fiscală (ANAF), iar activităţile de filaj şi investigaţie sunt desfăşurate de structuri specializate, cele care organizează filaj şi pe alte segmente, nu numai cel fiscal.

O altă structură ANAF similară brigăzii franceze anti-fraudă este Direcţia Generală de Informaţii Fiscale, care "acţionează permanent pentru obţinerea de informaţii fiscale noi şi pentru identificarea de noi surse de infor­maţii, relevante pentru adminis­traţia fiscală, în scopul eficientizării şi raţionalizării activităţii", potrivit des­crierii de pe site-ul ANAF.

Avantajul unităţii franceze este faptul că reuneşte toate activităţile anchetei în aceeaşi echipă, reducând birocraţia şi sim­plificând procesul de investigaţie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels