Geopolitica, şi mai ales războiul tehnologic dintre SUA şi China, determină multe ţări să aleagă locaţii în străinătate pentru producătorii lor de cipuri.
Anul 2024 abia a început şi problema semiconductorilor revine în centrul intereselor economice şi geopolitice. Sâmbătă, 13 ianuarie, alegătorii din Taiwan au readus Partidul Democrat Progresist, urât de Beijing, la preşedinţie, fără a-i oferi totuşi o majoritate în Parlament.
Alegerile au fost observate cu atenţie de comunitatea internaţională deoarece insula, revendicată de China, a devenit o componentă majoră a economiei internaţionale. Taiwanul produce prin compania TSMC mai mult de 60% din semiconductorii lumii.
Anul trecut, TSMC a anunţat că va construi o fabrică de cipuri de aproape patru miliarde de euro în Germania, unde investeşte în producţie şi gigantul american Intel. Acesta îşi face o fabrică uriaşă şi în Polonia.
Alegerile americane din 5 noiembrie vor fi şi ele importante în această problemă, chiar dacă între Joe Biden şi Donald Trump, favoriţii în cursa pentru Casa Albă, subiectul semiconductorilor pare să fie unul de consens.
Politica lansată de republican, aflat la putere din 2017 până în 2021, de a încetini progresul tehnologic al Chinei a fost continuată de democrat, care a întărit şi mai mult sancţiunile, în decembrie 2023, prin blocarea exportului către Beijing de echipamente de ultimă generaţie pentru fabricarea cipurilor produse de compania olandeză ASML.
Niciodată subiectul semiconductorilor nu a apărut atât de politic cum a fost la vizita, în decembrie 2023, în Olanda a preşedintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol, care a venit însoţit de executivii campionilor săi naţionali din industria microcipurilor Samsung şi SK Hynix.
Aceasta a urmărit în esenţă „întărirea semnificativă a cooperării în domeniul semiconductorilor“ între cele două ţări, în cuvintele preşedintelui Yoon, iar vizita a rezultat într-un acord între Samsung şi ASML pentru deschiderea unui centru comun de cercetare şi dezvoltare la Seul, la un cost de 700 de milioane de euro.
