Guvernele din zona euro pregătesc majorarea, pentru un an, a plafonului fondurilor de salvare la 940 miliarde de euro, pentru a ţine sub control criza datoriilor, potrivit unui proiect de declaraţie a miniştrilor de Finanţe, relatează Bloomberg.
Şefii finanţelor din zona euro vor decide probabil, vineri, ca Mecanismul European de Stabilitate (ESM), de 500 de miliarde de euro, să funcţioneze în paralel cu angajamente de 200 de miliarde de euro asumate deja prin Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (EFSF) pentru susţinerea Greciei, Portugaliei şi Irlandei, a declarat miercuri un oficial european.
În plus, miniştrii urmează să permită ca suma neutilizată de 240 de miliarde de euro din EFSF să poată fi accesată, în circumstanţe excepţionale, până la jumătatea lui 2013, dacă Mecanismul European de Stabilitate se va dovedi insuficient, potrivit unui proiect obţinut de Bloomberg.
Majorarea fondurilor de salvare va avea loc după ce cancelarul german Angela Merkel a avertizat în această săptămână în privinţa "fragilităţii" din Portugalia şi Spania, având şi rolul să determine să aloce mai mulţi bani FMI.
Miniştrii de Finanţe din zona euro ar urma să facă modificările la reuniunea de vineri de la Copenhaga.
Un oficial european a declarat miercuri, la un briefing de presă, că cel mai probabil fondurile anti-criză vor fi cuprinse între 700-940 miliarde de euro, dar nu a precizat pe ce perioadă vor fi disponibile.
Majorarea plafonului fondurilor de susţinere nu înseamnă că suma poate fi disponibilă imediat, ci va fi necesară strângerea de urgenţă a capitalului pentru mobilizarea integrală a ESM înainte de jumătatea lui 2014.
În cazul în care EFSF va expira la jumătatea lui 2013 fără noi alocări, plafonul mecanismului permanent va reveni la 700 de miliarde de euro, potrivit proiectului.
Reglementările pentru ESM permit oricând creşterea sau reducerea capitalului acestuia.
Discuţiile legate de nivelul maxim al fondurilor de salvare vor coincide cu cele privind o posibilă devansare a capitalizării ESM. Prima din cele cinci plăţi anuale va avea loc în iulie, iar a doua în octombrie, se arată în proiect.
Restul plăţilor ar putea să aibă loc mai rapid, respectiv două în 2013, iar ultima în prima jumătate din 2014, cu doi ani mai devreme decât era planificat iniţial. Drept rezultat, Europa va fi capabilă ca de la 1 iulie să aibă la dispoziţie timp de trei ani 500 de miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
