Criza datoriilor macină societatea elenă şi economia, care ar putea rămâne în recesiunea o perioadă îndelungată, scrie The Wall Street Journal.
"Guvernul a reuşit să îmbunătăţească două lucruri. Unul este traficul deoarece maşinile nu mai circulă din cauza preţului benzinei. Al doilea este nivelul colesterolului deoarece nu mai avem bani să cumpărăm mâncare", povesteşte Giorgios Athanasiadis, fost angajat al unui şantier naval. El evidenţiază statisticile dure: sute de mii de oameni şomeri şi mii de oameni rămaşi fără adăpost.
"Nu mă aştept ca lucrurile să revină la normal în următorii zece ani", spune Christos Athanasopoulos, un inginer pentru construcţii civile din Atena. Contractele guvernamentale încep să dispară, iar statul a rămas în urmă cu plata obligaţiilor către furnizori. Din această cauză firma lui s-a dezintegrat şi din 50 de angajaţi, câţi avea în 2005, acum mai are doar cinci. "Acest fel de afacere este cel care poartă greul crizei. Cei cinci angajaţi care au rămas sunt un grup unit de muncitori experimentaţi. Nu prea am ce să le dau de făcut, dar îi ţin în cazul în care situaţia se va îmbunătăţi. Un mare procentaj de noi ingineri pleacă în alte state, precum ţările arabe, Australia sau Germania", a adăugat Athanasopoulos.
Pentru a rezolva criza datoriilor de stat, Europa impune reforme fiscale radicale care trebuie adoptate rapid. Statelor li se cere să renunţe la politicile paternaliste care ofereau stabilitate şi confort cetăţenilor, dar care stimulau cheltuielile bugetare excesive. Întrebarea care se pune însă este dacă aceste măsuri vor putea fi luate fără a stârni revolte violente în rândul populaţiei. "Am atins deja limitele în scăderea pensiilor şi salariilor din toate domeniile", spune Louka Katseli, fost ministru al muncii şi membru al parlamentului.
Situaţia economică şi socială precară a alimentat criza politică. UE s-a bazat pe capacitatea premierului Papandreou de a forţa trecerea măsurilor nepopulare prin majoritatea deţinută de partidul său în parlament. Până acum a reuşit acest lucru, dar nu se ştie dacă va reuşi pe viitor.
"Europa solidarităţii, coeziunii şi cooperării se prăbuşeşte. Votez pentru noile măsuri, dar am probleme serioase cu conştiinţa mea, la fel ca mulţi de aici, cu privire la drumul pe care ţara se îndreaptă. Este ultima oară când voi vota pentru aşa ceva", a declarat parlamentarul socialist Vaso Papandreou în ziua în care legislativul a aprobat un nou set de măsuri de austeritate.
Majoritatea grecilor învinovăţesc clasa politică pentru criză şi pentru că nu reuşesc să o stăvilească. Atât socialiştii, cât şi conservatorii, atunci când s-a aflat la guvernare, au încărcat aparatul de stat cu numeroşi bugetari loiali partidului. Grecia are acum mii de profesori fără clase şi birocraţi care nu fac nimic, dar care primesc salarii. Rezultatul este o ţară cu o datorie publică imensă şi cu un aparat de stat supradimensionat care nu poate face faţă crizei.
"Ne este teamă că vom deveni o ţară din lumea a treia. Nu este doar o chestiune de ordin financiar. Ceea ce este acum în joc este distrugerea a tot ce ne-am străduit să construim, a ceea ce grecii au realizat în ultimii 30 de ani", concluzionează scriitorul Apostolos Doxiadis.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
