Consumatorii cheltuie în neştire pe experienţe scumpe, dar distractive, de la nopţi în oraş, la concerte şi călătorii, iar acest lucru ar putea forţa marile bănci centrale să scumpească în continuare creditul. În Europa, strategii Băncii Centrale Europene sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că un nou val de inflaţie de vară generat de turism le-ar putea complica eforturile de a menţine preţurile sub control.
Costul zboururilor, camerelor de hotel şi vacanţelor creşte rapid în condiţiile în care sectorul, aproape complet închis în 2020, se apropie de nivelurile prepandemice de activitate.
Consumatorii cheltuie fără restricţie pe mese, bilete de avion şi bilete de concert, toate foarte scumpe. Unii economişti din Suedia chiar au dat vina pe fanii Beyonce pentru creşterea preţurilor în hoteluri şi restaurante. În SUA, alţii au asistat la un efect similar de creştere a preţurilor în oraşele unde concertează Taylor Swift, scrie The New York Times.
„Este vorba de fun-flation, iar datele sugerează că acest tip de inflaţie nu dă înapoi“, arată Holger Schmieding, economist-şef la Berenberg.
În Europa, preţurile concertelor şi festivalurilor de muzică sunt în creştere, potrivit consultancy.uk.
Chiar în pofida situaţiei economice dificile, multe companii profită pentru a scumpi preţurile biletelor mult peste rata inflaţiei. Un studiu recent al PMP Strategy sugerează că exact aşa au procedat organizatorii festivalurilor de muzică, preţurile celor mai scumpe concerte înregistrând o creştere de aproape două ori mai rapidă decât inflaţia din 2019.
În Ungaria, preţurile nu au fost pentru orice buzunar la festivalul de la Sziget, scrie Daily News Hungary. Apa minerală s-a vândut cu 2,5 euro, berea la 0,5 litri cu 4,37 euro, în timp ce o ceaşcă de cafea a costat 2,71 euro. Preţul unui hamburger a început de la 9,28 euro, iar o felie de pizza a costat 6,43 de euro.
În Europa, revenirea sectorului de turism a sporit rezilienţa economiei regiunii, însă contribuie în acelaşi timp la inflaţia serviciilor, relatează Financial Times.
Fabio Panetta, membru al consiliului executiv al BCE, a dat vina pentru scumpirea recentă a serviciilor pe cheltuielile „robuste“ pe vacanţe şi călătorii. „Este important de monitorizat această componentă şi implicaţiile sale pentru riscurile la adresa inflaţiei generale“.
Dovezile privind creşterea costurilor abundă. Preţul mediu al rezervărilor prin intermediul tour operatorului Tui a crescut cu 7% de anul trecut, acesta revenind pe profit pentru prima dată de la pandemie.
Cererea între timp creşte în pofida preţurilor din ce în ce mai mari. Grecia a primit 5,76 milioane de vizitatori internaţionali în primele cinci luni ale anului, în creştere cu o treime faţă de anul anterior. Numărul turiştilor din Croaţia a atins 2,7 milioane în iunie, cu 2,8% mai mult faţă de anul trecut. Situaţia este la fel de bună şi în Spania.
Totuşi, o vară de distracţie poate duce la un răspuns de politică monetară mai dur în toamnă.
