Exporturile de armament francez au crescut in 2001 la 3,12 miliarde euro, iar volumul comenzilor care au tranzitat Franta a ajuns anul acesta la circa 4 miliarde euro, arata un raport al Ministerului de Aparare francez, emis Parlamentului saptamana trecuta. Al treilea exportator mondial de arme, dupa Statele Unite si Marea Britanie, Franta are o cota de 12-15% din piata mondiala a vanzarilor de arme, conform raportului citat de Le Monde.
Franta a declarat ca exporturi pentru 2001, livrarea a 32 de tancuri Leclerc catre Emiratele Arabe, opt avioane de urmarire Mirage V catre Pakistan, 36 de sisteme de artilerie de mare calibru catre Belgia si 35 catre Italia, precum si zece lansatoare de rachete Exocet catre Arabia Saudita.
Anul 2001 reprezinta ultimul an pentru care sunt disponibile date legate de exporturile franceze de armament. In 2000, Franta a livrat arme in valoare de 2,7 miliarde euro si a inregistrat comenzi de circa 7 miliarde euro.
Raportul mai evalueaza situatia pietei mondiale de armament, care este marcata de o "scadere considerabila" a vanzarilor, dupa un deceniu petrecut la o valoare medie intre 30 si 45 de miliarde de euro, aproape jumatate fata de nivelul decadei 1980, de 80 miliarde euro anual. Scaderea dramatica a pietei se explica prin disparitia pietelor privilegiate din fosta Uniune Sovietica, tarile pactului de la Varsovia si spre aliati precum Cuba, Vietnam sau Siria. O alta explicatie se refera la "reducerea la nivel mondial a comenzilor provenite din Orientul Mijlociu, dupa o faza de achizitii", care a durat din 1995, pana in 1997, conform raportului.
Raportul ministerului francez este al patrulea de acest gen realizat de cand guvernul de la Paris a decis sa faca publice exporturile sale de armament. El reprezinta "o noua etapa a eforturilor de asigurare a transparentei la care a subscris Franta, pentru a se alinia codului de conduita european", se arata in prefata raportului elaborat de ministerul de aparare francez.
In 2001, Franta a refuzat 127 de comenzi de export de armament, fata de 112 in 2000, si 62 in 1999. Motivele principale ale refuzurilor au fost "situatia interna" a tarii importatoare (in 43 de cazuri) si dorinta de mentinere a pacii si a stabilitatii regionale (in alte 39 de cazuri). andreea.melinte@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
