Asociaţia Naţională a producătorilor de sfeclă de zahăr din Polonia a propus ca UE să reducă cu cel puţin 10% accesul pe piaţa comunitară a zahărului importat din afara Uniunii astfel încât să se facă loc şi pentru zahărul din Ucraina. Este o idee mai moderată decât cea a producătorilor de cereale, dar care contrastează cu ceea ce vor companiile din industria alimentară care folosesc această materie primă: UE are nevoie „de mai mult zahăr ucrainean, nu de mai puţin“, spun coloşi precum Coca-Cola, Barilla şi Lactalis.
Polonia are un interes ca piaţa zahărului să nu fie supraalimentată. Este producător şi mai ales exportator de zahăr, vânzând inclusiv în România. Iar pe o bază oferită de rafinăriile de zahăr guvernele poloneze au clădit un organism gigant cu rol strategic în economie. Este vorba de Grupul Naţional de Alimente (Krajowa Grupa Spozywcza, KGS), creat pentru a creşte securitatea alimentară a ţării.
Spre exemplu, acesta a cumpărat anul trecut porumb de la producătorii locali pentru a aerisi piaţa şi permite preţurilor să crească. De asemenea, KGS ar putea avea rolul principal în construirea unul lanţ naţional de magazine alimentare şi în protejarea producţiei locale de alcool. Zahărul este o materie primă, dar este obţinută prin procesarea altor materii prime, cum sunt sfecla de zahăr şi trestia de zahăr.
Polonia, o ţară cunoscută pentru exporturile de produse agricole de fermă neprocesate, cum sunt merele, perele şi carnea de pui (la carne de pui este cel mai mare producător şi exportator din UE), are şi o industrie procesatoare puternică. Este în top zece mondial la exporturile de mezeluri.
La fel este şi cazul Ungariei. Aceste stat este cel mai mare producător de hrean din Europa, pe care-l exportă crud. Este şi unul dintre cei mai mari exportatori de carne de vânat – exportă 90% din producţie. Însă este şi exportator de mezeluri şi preparate procesate din carne. Mălaiul unguresc este celebru. Un caz aparte este Turcia. Această ţară importă grâu, pe care-l procesează şi-l exportă sub formă de făină. Producătorii turci de făină au stabilit anul trecut cu exporturile lor un record. Au vândut aproape 3,7 milioane de tone în alte ţări.
Anul acesta vor să ridice ştacheta la patru milioane tone. Preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Morarilor Eren Günhan Ulusoy spune că Turcia exportă făină în 164 de state, potrivit Daily Sabah, un ziar turc proguvernamental. Dacă ar fi aşa, ar însemna că 90% din populaţia lumii consumă făină turcească. Anul 2024 a început cu semne bune. În ianuarie exporturile de făină ale Turciei au crescut cu 22%, iar în februarie cu 60%.
Turcia este un mare importator de grâu ucrainean. Eren Günhan Ulusoy a remarcat că exporturile de făină şi de produse din făină s-au majorat de 11 ori în ultimele două decenii. Cele de paste au crescut de 30 de ori. Potrivit Reuters, sectorul este ajutat de creşterea preţurilor la care statul turc achiziţionează materie primă, investiţiile în irigaţii şi chiar slăbiciunea bolnăvicioasă a lirei turceşti, care face ca marfa turcească să aibă preţuri mai competitive pe pieţele internaţionale.
În Polonia, producătorii de sfeclă de zahăr au majorat anul trecut suprafaţa cultivată la 265.000 de hectare. Recolta a fost de 2,34 milioane tone, spune Rafal Strahota, directorul Asociaţiei Naţionale a Producătorilor de Sfeclă de zahăr, potrivit site-ului open4business.com, cu ştiri de afaceri din Ucraina. Randamentul mediu a fost de 64 de tone la hectar.
O problemă pentru ei a fost că preţurile au scăzut cu 12-20% în ultimul trimestru din 2023.
O altă problemă este că tot anul trecut în Ucraina s-a cultivat sfeclă de zahăr pe 250.000 de hectare. Producţia de zahăr s-a situat la 1,8 milioane de tone. Cum consumul intern este mai mic de un milion de tone, potenţialul de export este de 800.000 de tone. Acest lucru le dă fiori fermierilor polonezi.
Dacă în 2021 importurile de zahăr ucrainean în Polonia au fost de 17.800 de tone, în 2023 acestea au sărit la 469.000 de tone. Iar avalanşa de zahăr importat loveşte în condiţiile în care Grupul Naţional de Alimente al Poloniei a realizat în 2023 o campanie de cultivare de sfeclă şi producţie de zahăr record. KGS deţine participaţii la 15 companii specializate în agricultură şi procesare, printre care şi una de dulciuri. Polonia ocupă locul trei în Europa la exportul de ciocolată.
În 2021, exporturile de dulciuri poloneze, în expansiune puternică, au echivalat cu aproape 2% din PIB. Pentru sectorul zahărului, KGS are planuri mari. Vrea să investească trei miliarde de zloţi (702 milioane euro) în rafinăriile sale de zahăr până în 2028. Tot atât va fi investit în alte domenii de afaceri. Potrivit presei poloneze, KGS a pus ochii şi pe producătorul de vodcă premium Szczecinska Fabryka Wódek Starka, confruntat cu probleme financiare. În felul acesta, statul polonez ar putea intra direct în industria alcoolului.
