Avand posibilitati din ce in ce mai limitate de a investi, in urma declansarii crizei pietei financiare, firme precum Kohlberg Kravis Roberts, Carlyle Group, Goldman Sachs si Morgan Stanley se numara printre investitorii care au pus deoparte 250 mld. dolari, bani necesari pentru finantarea unor proiecte de infrastructura atat in Statele Unite, cat si in afara acestora. Fondurile au fost stranse, in mare parte, in ultimii doi ani.
Strategia acestora este de a castiga din ce in ce mai mult teren pe piata americana, in conditiile in care autoritatile centrale si locale - precaute pana acum in ceea ce priveste finantarea privata a lucrarilor de infrastructura - sunt presate de deficitele bugetare care le-au limitat capacitatea de a reconditiona infrastructura deteriorata cu ajutorul banilor contribuabililor.
In conditiile in care din ce in ce mai multi politicieni avertizeaza asupra unei crize a segmentului de infrastructura, rezistenta publica in fata fondurilor private s-ar putea diminua considerabil.
"Deficitele bugetare creeaza premisele unei consolidari a parteneriatului public-privat", spune Norma Mineta, fost secretar in ministerul american al transporturilor.
Urmand aceasta tendinta, Aeroportul din Chicago ar putea deveni primul obiectiv de infrastructura care trece prin mainile investitorilor privati.
Recent, statul Florida a dat unda verde unui grup de sase firme, printre care JP Morgan, Lehman Brothers si Carlyle Group, pentru a participa la licitatia de obtinere a unui contract de concesiune pe 75 de ani a Alligator Alley, o autostrada cu taxa care se intinde pe 125 de kilometri, in sudul Statelor Unite.
Pana recent, folosirea fondurilor private in cadrul unor proiecte majore de infrastructura era aproape imposibila. In plus, americanii erau extrem de prudenti in ceea ce-i priveste pe investiotorii straini, care au fost primii pe aceasta piata. In momentul in care fondul de investitii Macquarie din Australia si cel spaniol Cintra au obtinut copntracte de concesionare a Chicago Skyway si Indiana Toll Road "oamenii s-au alarmat, spunand ca nu vrem ca infrastructura noastra sa fie detinuta de straini", spune Mineta.
In acelasi timp, imaginea investitorilor care percep comisioane de trecere foarte mari este destul de prezenta in mintea contribuabililor, care simt deja ca platesc prea multi bani pentru ca guvernul sa se ocupe de intretinerea obictivelor de infrastructura. Iar acest sentiment general explica de ce oamenii prefera ca infrastructura sa fie administrata de catre stat.
Mai mult, politicienii au sprijinit acest sentiment popular. In primavara lui 2007, de exemplu, democratul James Oberstar, presedintele comitetului pentru transporturi si infrastructura din Senat, declara ca organismul pe care il conduce intentioneaza sa anuleze orice parteneriat public-privat care a esuat in a apara interesul public. In acelasi timp, sindicatele s-au aratat critice la adresa parteneriatelor public-private, considerand ca fondurile de investitii percep comisioane mult prea mari.
Dar intr-o lume in care guvernele percep infrastructura ca pe un mijloc de a genera crestere economica si de a mari productivitatea prin eficientizarea libertatii de miscare a bunurilor si persoanelor, erodarea economiei a fortat politicienii sa-si schimbe radical perspectiva.
"Exista o oportunitate uriasa pe care sectorul public american este pe cale sa o piarda", a declarat Markus Pressdee, director de infrastructura in cadrul Credit Suisse. "Exista un capital urias de care Statele Unite ar putea beneficia. Dar daca nu exista suficienta vointa politica pentru astfel de parteneriate acesta va fi investit pe alte piete", a adaugat el.
In mod traditional guvernul federal a jucat un rol semnificativ in dezvoltarea infrstructurii tarii. In ultima vreme insa, Statele Unite au renuntat la un plan unitar de dezvoltare a infrastructurii, sarcinile in acest sens fiind impartite autoritatilor locale.
Pentru mentinerea si extinderea infrastructurii, Statele Unite ar putea avea nevoie de 1.600 mld. dolari in urmatorii cinci ani. Fondurile administratiei federale a autostrazilor sunt insa insuficiente, estimandu-se ca anul acesta institutia va avea un deficit de cateva miliarde de dolari.
"Avem de-a face cu o criza a segmentului de infrastructura, criza care ne poate ameninta statutul de putere economica", declara in fata Congresului primarul New York-ului, Michael Bloomberg, care a pus bazele unei organizatii non-profit care sa atraga atentia asupra problemelor din acest sector.
In acelasi timp, fondurile americane de pensii s-au aratat foarte dispuse sa investeasca in infrastructura.
De exemplu, California Public Employees' Retirement System, care detine active de peste 230 mld. dolari, a anuntat ca ar putea investi pana la 7 mld. dolari in infrastructura, in urmatorii doi ani.
Dar perspectiva profiturilor sigure a adus la masa de joc giganti precum Kohlberg Kravis si Morgan Stanley.
Si asta in conditiile in care, "in urmatorii 20 de ani, infrastructura ar putea deveni un segment mult mai important pentru investitii decat piata imobiliara", potrivit lui Mark Weisdorf, directorul diviziei de investitii in infrastructura in cadrul Morgan Stanley.
Totusi, investitorii pot astepta o perioada destul de lunga pana sa-si amortizeze cheltuielile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
