Fondul Monetar Internaţional, creditorul de ultimă instanţă pentru guvernele în criză, a avertizat că dacă zona euro nu-şi rezolvă problemele, băncile vor fi nevoite să vândă active de până la 4,500 mld. dolari, ceea ce va frâna creşterea economică şi va împinge şomajul peste nivelurile record actuale. În România, băncile elene au o cotă de piaţă semnificativă. Instituţia a asigurat însă că este pregătită să sprijine ţările în dificultate, inclusiv prin împrumuturi.
Băncile elene sunt prezente în România prin Bancpost, sucursală a EFG Eurobank, Banca Românească, deţinută de National Bank of Greece, Piraeus Bank şi Alpha Bank. Acestea au o cotă semnificativă pe piaţa locală, de aproximativ 12%.
Eşecul liderilor europeni de a implementa măsuri de austeritate fiscală sau de a înfiinţa un singur sistem de supraveghere în perioada stabilită ar putea forţa 58 de bănci din UE, de la UniCredit la Deutsche Bank, să-şi reducă activele, estimează FMI. O astfel de situaţie ar afecta creditarea şi ar avea un impact de 4 puncte procentuale asupra evoluţiei PIB anul următor în Grecia, Cipru, Irlanda, Italia, Portugalia şi Spania, ţările lovite cel mai puternic de criză.
Semnal de criză financiară
"Intensificarea crizei are ca efect ieşiri de capital din băncile de la periferie într-un ritm în mod normal asociat cu crize monetare sau blocaje bruşte. Refacerea încrederii investitorilor privaţi este vitală pentru stabilizarea zonei euro", spun analiştii FMI.
În aprilie, Fondul estima vânzări de active în valoare de 3.800 de miliarde de dolari într-un "scenariu pesimist privind politicile adoptate". Din aprilie, ritmul lent în care autorităţile acţionează pentru rezolvarea crizei a agravat presiunile privind finanţarea, în timp ce efectele pozitive ale programului de lichidităţi nelimitate pe trei ani derulat de Banca Centrală Europeană s-au disipat treptat.
În scenariul de bază, al adoptării de către liderii europeni a deciziilor anticriză necesare, FMI vede o reducere a activelor cu 2.800 de miliarde de dolari, sau de peste 7% din total, faţă de 2.600 de miliarde de dolari cât anticipa în aprilie. În această situaţie, creditarea s-ar reduce cu 9%. Băncile de la periferie ar renunţa la active echivalente cu 10% din total, notează Financial Times.
FMI a subliniat că "atât Spania, cât şi Italia au fost afectate de retrageri masive de capital" în cele 12 luni încheiate în iunie, de 296 miliarde dolari, respectiv 235 miliarde dolari. Italia şi Spania sunt unele dintre cele mai mari economii europene.
Instituţia recomandă ca fondurilor de bailout ale zonei euro, EFSF şi ESM, să le fie permis să injecteze direct capital în bănci.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
