Insa odata cu aparitia crizelor si a pietei negre, peruvienii au fost obligati sa stea ore intregi la coada pentru produsele de baza, iar cinci ani mai tarziu presedintia lui Garcia s-a sfarsit intr-o spirala de hiperinflatie, scrie International Herald Tribune.
Acum, cand Peru se confrunta din nou cu o majorare a preturilor la alimente, de aceasta data impreuna cu restul lumii, un Garcia reales a invatat din experienta trecuta si a respins fixarea preturilor.
Alte tari ar face bine sa urmeze exemplul Perului, conform Bancii Mondiale, Fondului Monetar International si altor agentii internationale.
Din Argentina si Venezuela pana in Rusia, China si Thailanda, guvernele incearca sa rezolve problema cresterii preturilor la alimente prin impunerea de controale asupra preturilor. Prin fixarea preturilor sub nivelurile pietei, acestea spera sa usureze povara de pe umerii cetatenilor si sa evite posibile revolte sociale.
Insa experienta crizelor trecute arata ca astfel de masuri nu inverseaza tendintele preturilor si pot sfarsi prin a avea efectul opus, spun economistii internationali, care vorbesc in schimb de necesitatea ajutorarii celor saraci.
"Guvernele trebuie sa actioneze prin subventii directe pentru cei saraci si nu pentru intreaga tara", declara Don Mitchell, economist in cadrul Bancii Mondiale. "Astfel de masuri vor fi mult mai eficiente decat masurile mai generale luate la nivel national."
Desi preturile la alimente se afla in crestere din 2001, situatia s-a inrautatit anul trecut odata cu cresterea pronuntata a preturilor la petrol, multe guverne cautand rezolvari rapide. Multe au descoperit ca cea mai rapida, usoara si populara reactie este reprezentata de fixarea preturilor.
In China, unde inflatia se situeaza la cel mai ridicat nivel din ultimii 11 ani, autoritatile au impus fixarea preturilor unei serii de bunuri de la taitei la lapte, declarand ca masura reprezinta o interventie temporara in lupta impotriva inflatiei. Era pentru prima data din mai mult de un deceniu cand autoritatile de la Beijing au decis sa ajusteze preturile pe piata alimentelor.
In Thailanda, guvernul ia masuri similare in privinta taiteilor instant si uleiului pentru gatit, iar in Rusia autoritatile incearca sa limiteze cresterea preturilor la oua, paine si lapte.
In Mexic, guvernul incearca sa controleze pretul la tortilla in urma unor proteste, iar Venezuela instituie controale asupra unor bunuri ca laptele si zaharul.
Alte tari care iau masuri similare sunt Mongolia, Kazahstanul, Camerun, Yemen, Jamaica, Tunisia, Maldive, Pakistan si Panama, conform Bancii Mondiale, care listeaza 21 de tari cu controale asupra unor bunuri strategice.
Economistii internationali avertizeaza ca astfel de masuri duc la distorsiuni cum ar fi reducerea livrarilor pentru ca descurajeaza productia interna, procesarea si comertul. Controalele asupra preturilor previn solutiile pietei, spun expertii.
Deja, unele tari descopera ca acest lucru este adevarat. Argentina, care a impus o taxa asupra exporturilor de cereale pe langa controalele asupra preturilor la alimente, a fost zguduita de proteste la scara nationala organizate de fermieri care au dus la crize de carne si produse lactate si au paralizat exporturile de cereale.
Intre timp, guvernul Malaieziei a anuntat ca revizuieste controalele asupra a 21 de alimente incluzand laptele, sarea, faina si orezul pentru ca acestea au dus la crize severe si la aparitia pietei negre. Conform expertilor, fixarea preturilor ar putea functiona cand bunurile de baza reprezinta o parte redusa din cheltuielile gospodariilor sau cand acestea sunt introduse numai pe o perioada scurta de timp.
Daca fixarile de pret sunt mentinute pe o perioada prea lunga, cresc sansele inregistrarii unei cresteri rapide si destabilizatoare a preturilor.
In tarile sarace, unde alimentele reprezinta o proportie insemnata din ceea ce cumpara oamenii, o majorare globala a preturilor la alimente are un impact mai mare, astfel incat formularea celei mai bune reactii devine cu atat mai importanta.
Yemenul, care importa aproximativ doua milioane de tone de grau pe an, asista la o dublare a preturilor la grau si produse din grau care a crescut randurile saracilor.
Desi controalele asupra preturilor ar putea parea o solutie rapida tentanta, exista putine dovezi ca acestea sunt eficiente in lupta impotriva inflatiei.
"Pentru o tara importatoare de alimente aflata in dezvoltare, acestea devin foarte scumpe pentru guvern din punct de vedere fiscal", arata David Orden, din cadrul International Food Policy Research Institute. Ca raspuns, tarile cu resurse fiscale limitate apeleaza adesea la tiparirea de bani, actiune care la randul sau duce la cresterea inflatiei.
In 1971, presedintele american Richard Nixon a impus o inghetare pe 90 de zile a salariilor si preturilor din Statele Unite pentru a tempera inflatia aflata peste nivelul de 4%, considerat intolerabil la acea vreme.
Inghetarea de 90 de zile s-a transformat in aproape 1.000 de zile, iar pana in momentul in care controalele asupra salariilor si preturilor au fost desfiintate, inflatia trecuse de 10%.
In mod similar, oficialii guvernamentali din China si alte tari aflate in curs de dezvoltare considera recentele masuri de controlare a preturilor drept temporare si insista ca acestea nu vor genera probleme pe termen lung.
In China, guvernul a declarat ca interventia sa nu reprezinta o "inghetare a preturilor", conform unei declaratii oficiale lansate in ianuarie, ci mai degraba o masura de stopare a majorarilor "irationale" de preturi si de reducere a asteptarilor publicului privitoare la inflatie.
Principalul mod de abordare a cresterii preturilor, sustine FMI, este reprezentat de platile cash catre cei saraci si programe de nutritie. FMI sfatuieste guvernele sa nu adopte subventii la scara nationala sau politici comerciale imprevizibile.
Reales la 20 de ani dupa primul sau mandat, Garcia din Peru se concentreaza de aceasta data asupra unei politici monetare mai stricte pentru a tine inflatia sub control, o abordare mai buna dupa parerea FMI si a Bancii Mondiale.
Preturile mari provoaca proteste
In contextul preturilor record ale alimentelor, oficialii Natiunilor Unite avertizeaza asupra unei crize globale care ar putea ameninta stabilitatea politica in multe tari ale lumii. John Holmes, secretarul general al Oficiului pentru Afaceri Umanitare din cadrul ONU, spune ca natiunile vulnerabile s-ar putea confrunta cu revolte dure ca urmare a cresterii semnificative a preturilor alimentelor. Din vara anului trecut pana acum preturile alimentelor au inregistrat o crestere medie la nivel global de 40%. Pana acum, criza alimentelor a starnit proteste violente in Egipt, Haiti si Coasta de Fildes. De asemenea, in februarie, o revolta declansata in Camerun ca urmare a cresterii necontrolate a preturilor a lasat in urma 40 de victime. Proteste mai putin violente au avut loc si in Uzbekistan, Yemen, Bolivia si Indonezia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
