Moscova va căuta să-şi protejeze influenţa asupra unui stat care îi este client de mult timp, scrie Financial Times.
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a avertizat pe liderii europeni împotriva „amestecului inacceptabil“ în criza politică din Bielorusia, dar nu are intenţia să-şi urmeze propriile sfaturi.
Ministrul de externe al Rusiei Serghei Lavrov a arătat clar că Moscova îşi va apăra interesele: „Ceea ce se întâmplă în Belarus ne îngrijorează foarte mult.
Nimeni nu face un secret din faptul că este vorba despre geopolitică, despre lupta pentru spaţiul postsovietic.“ Uriaşele proteste pentru democraţie din Belarus după victoria controversată în alegeri a preşedintelui Alexandr Lukaşenko au creat o problemă pentru Kremlin şi pentru aliatul problematic al acestuia: cum să menţină controlul după ce lucrurile se vor linişti şi prin cine? Lukaşenko, care susţine că vestul vrea să-l răstoarne cu forţa, l-a avertizat pe Putin că, dacă nu este contrat, valul de tulburări s-ar putea răspândi în Rusia şi a sugerat că Moscova ar putea interveni militar pentru a-l susţine.
Însă el şi-a erodat propria poziţie în faţa Kremlinului, rezistând presiunilor lui Putin pentru o integrare economică mai profundă între cele două ţări.
„Rusia nu ar interveni pentru democraţie, ci pentru un rezultat benefic pentru sine“, a declarat Nigel Gould-Davies, fost ambasador al Marii Britanii în Belarus.
„Pentru Rusia, o relaţie bună este una de subordonare.“ Lavrov a avertizat că această criză este o „continuare“ a conflictului dintre Rusia şi UE privind Ucraina.
Totuşi, protestele bieloruşilor sunt determinate de antipatia faţă de liderul de la Minsk, iar preocupările geopolitice sunt în mare parte absente din demonstraţii.
Când un protestatar din Minsk a fluturat un drapel al UE, alţii au strigat să-l dea jos.
„Principalul scop pentru Rusia este să menţină relaţii de prietenie cu Belarus şi să nu intervină“, a spus o persoană apropiată Kremlinului.
„Nu există o divizare est-vest şi nici un naţionalism agresiv ca în Ucraina.“ Andrey Kortunov, şeful Consiliului de Afaceri Internaţionale din Rusia, un think-tank sprijinit de stat, spune că Kremlinul va căuta probabil să reproducă revoluţia armenească din 2018, când statul postsovietic şi-a izgonit preşedintele pe care-l avea de mult timp şi l-a înlocuit cu un lider protestatar care a păstrat politicile pro-ruse ale ţării.
În timp ce Putin ar putea fi dispus să accepte ca vecin o democraţie şi să facă o pauză cu planurile sale de integrare în schimbul menţinerii dependenţei Minskului de Moscova, impactul pe termen lung pentru Kremlin ar putea fi profund.
„Belarus va deveni o criză existenţială majoră pentru Rusia“, a spus Kortunov.
„Cu o democraţie, este posibil să ai un guvern prorus la Minsk într-o zi şi unul mai puţin prietenos în următoarea.“
Nu vor în UE
Protestele belaruşilor sunt determinate de antipatia faţă de liderul de la Minsk, iar preocupările geopolitice sunt în mare parte absente din demonstraţii.
Când un protestatar din Minsk a fluturat un drapel al UE, alţii au strigat să-l dea jos.
