În apropierea reuniunii Eurogrup (miniştrii de finanţe ai zonei euro) de aseară, presiunile asupra Atenei pentru a găsi o soluţie la criza politică s-au înteţit şi nu în sensul dorit de Atena, ci în acela descris mai sus: moneda unică poate merge înainte şi fără Grecia, dacă aceasta nu-şi respectă angajamentele.
Reuniunea Eurogrupului urma să aibă pe agendă, în primul şi în primul rând, problema Greciei.
Ipoteza unei rupturi între Grecia şi moneda unică avea deja adepţi din vara anului trecut, în timpul îndelungilor tracasări reciproce dintre guvernul fostului premier Papandreou şi creditorii guvernului grec. Însă, după doi ani de promisiuni făcute şi nerespectate de către greci, subiectul nu mai este tabu pentru cancelariile occidentale.
Niciodată până astăzi liderii europeni nu au clamat mai apăsat că "Grexit-ul", cum numesc pieţele financiare părăsirea zonei euro de către greci, s-ar putea dovedi cea mai bună soluţie.
Răsturnarea de percepţie este relevantă la nivelul presei.
Titlurile din presa din ultimele zile spun multe. "Ieşirea din zona euro este posibilă", titra ieri publicaţia financiară britanică Financial Times - aflată la distanţă de miliarde de ani de presa eurosceptică britanică - citându-l pe Luc Coene, guvernatorul băncii centrale a Belgiei.
Din zona germană, Die Welt susţine: "Lăsaţi-i pe greci să plece!" Cancelarul german Angela Merkel nu a ieşit decis nici de o parte, nici de alta, dar au făcut-o apropiaţii săi, precum ministrul de finanţe Wolfgang Schauble, potrivit căruia "zona euro poate suporta o ieşire a Greciei".
Germania rămâne un caz interesant. Publicaţii precum Die Welt sunt la mare distanţă ca atitudine şi percepţie faţă de Bild, de pildă, tabloidul temut de politicienii germani care, de luni de zile, strigă: "Afară cu grecii!"
Iată însă că săptămânalul Der Spiegel a ieşit ieri cu o copertă care titrează: "Acropole, adio - de ce ar trebui ca Grecia să părăsească euro".
Der Spiegel a sprijinit dintotdeauna păstrarea Greciei în zona euro şi, în această poziţie neschimbată de la începutul crizei, susţinută cu argumente şi analize, a fost, într-un fel, de partea strategiei guvernului german de centru dreapta a cancelarului Merkel care, până în prezent, a refuzat să conceapă un derapaj în problema greacă. Dar din această zonă politică, iată, se fac auzite din ce în ce mai multe voci care spun: nu dorim ca Grecia să plece, dar nu poate rămâne decât dacă respectă planurile de austeritate. Or, austeritatea a fost respinsă de greci în alegerile legislative din 6 mai.
Preşedintele grec Karlos Papoulias, care negociază de câteva zile un acord, nu crede că totul este pierdut şi continuă cu insistenţele. Dar cele două partide tradiţionale, PASOK şi Noua Democraţie, care susţin austeritatea nu au mandate parlamentare suficiente pentru a forma o coaliţie care să poate susţine un guvern. Grecia se află într-o situaţie la limită. Iar scenariul ieşirii din zona euro va fi unul catastrofal pentru ei. O spune o analiză a JP Morgan: inflaţie crescută, penurie de combustibil, o scădere masivă a standardelor de viaţă, o spiralare a tensiunilor sociale şi izolare politică la nivel internaţional.
Dar pentru alţii? În primul rând, o pierdere imediată de 400 mld. euro pentru creditorii Greciei, afirmă documentul. Plus o nouă instabilitate în UE şi noi ţinte pentru pieţe precum Italia şi Spania.
Un lucru mai puţin discutat este relevat în analiza Der Spiegel, între raţiunile pentru care publicaţia crede că ieşirea Greciei din zona euro nu ar fi o catastrofă se numără aceea că Atena nu va rămâne de tot fără bani. Va rămâne cu banii din obligaţiunile de stat preluate de Banca Centrală Europeană atunci când a încercat să evite falimentul Greciei. Citând Ministerul Federal de Finanţe, Der Spiegel spune că Grecia ar putea primi, în continuare, bani din Fondul de Stabilitate pentru că are dreptul la asta în calitate de membru al UE, ca orice stat din zona non-euro. Doar că ajutorul ar fi achitat nu doar de ţările zonei euro, ci de toţi cei 27 de membri ai UE. Iată, aşadar, încă o posibilă consecinţă pentru România, în afară de multe altele care ţin de sistemul bancar, curs sau economie: România ar putea fi obligată să contribuie la rămânerea Greciei pe linia de plutire.
Dar lucrurile nu sunt deloc aşa simple cum apar ele acum: unii economişti citaţi de presa occidentală spun că, de fapt, nici nu ştim exact care vor fi consecinţele unei ieşiri a Greciei din euro.
"Nimeni nu garantează că ieşirea Greciei din zona euro va fi benefică pentru partenerii ei, făcând abstracţie de eşecul politic care va însemna această manevră pentru moneda euro şi pentru UE", notează Le Figaro, explicându-şi prin aceasta şi de ce preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy, mai nuanţat decât alţi lideri, susţine: "Soluţia la criză va fi întotdeauna mai multă Europă".
JP Morgan: Pentru greci ar fi o catastrofă
O analiză a JP Morgan asupra posibilităţii ca Grecia să părăsească zona euro arată că un astfel de scenariu ar avea consecinţe "în mod clar negative, dacă nu chiar catastrofale" pentru eleni. Printre rezultatele unei astfel de evoluţii s-ar număra: inflaţie crescută, penurie de combustibil, o scădere masivă a standardelor de viaţă, o spiralare a tensiunilor sociale şi izolare politică la nivel internaţional.
Un rezultat imediat ar fi o pierdere de 400 miliarde euro pentru creditorii Greciei. Alt element luat în considerare de JP Morgan este riscul de contaminare a Spaniei şi Italiei. Astfel, investitorii s-ar putea speria de ieşirea Greciei din zona euro şi s-ar putea grăbi să îşi retragă banii din Spania şi Italia, destabilizându-le. Majoritatea jucătorilor din pieţele financiare internaţionale văd însă situaţia Greciei ca un precedent şi nu un caz special. Andrei Cîrchelan
Akropolis adieu!
Revista germană Der Spiegel, care până de curând susţinea menţinerea Greciei în zona euro, a schimbat ieri abordarea odată cu noua copertă, care titrează "Akropolis adieu!" şi prezintă imaginea unui monument ruinat. În fotografie, moneda euro, aşezată pe un soclu ce aduce aminte de coloanele din Acropole, este ruptă în două pe un fundal întunecat. Pe soclul grecesc rămâne doar un fragment de monedă, fără trăsături specifice. Der Spiegel, o publicaţie de elită care a susţinut până în prezent Grecia, crede că şi în cazul unei ieşiri din zona euro Atena va continua să primească bani din Fondul European de Stabilitate Financiară, singurele plăţi care ar urma să fie stopate fiind acelea care merg direct la bugetul ţării. Grecia ar urma să rămână şi cu miliardele de euro din obligaţiunile de stat preluate de Banca Centrală Europeană.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
