Alexandre Vialette se simte ignorat. Jumătate din laptele pe care-l produce în satul Saint-Jean-et-Saint-Paul, din sudul Franţei, este colectat şi procesat de gigantul Lactalis din sectorul lactatelor, la un preţ pe care acesta nu-l poate influenţa.
Experienţa amară a fermierilor ca Vialette reprezintă unul din motivele din spatele amplelor proteste din acest an, plângerile acestora relansând o dezbatere politică în Franţa privitoare la oportunitatea garantării unor preţuri minime pentru produse, scrie Politico.
Preşedintele Emmanuel Macron a ajuns să îmbrăţişeze această idee, atrăgându-şi critici din partea opozanţilor de stânga şi dreapta care-l acuză că le fură politicile.
Dezbaterea iscă posibilitatea unei reveniri a politicilor depăşite de susţinere a preţurilor care ar putea avea un impact limitat în ceea ce priveşte dificultăţile fermierilor, putând în schimb stimula supraproducţia.
Pentru fermierii furioşi, Lactalis reprezintă arhetipul nemilos al giganţilor din sectorul alimentar. Grupul a răspuns criticilor spunând că preţurile sunt influenţate de faptul că jumătate din laptele colectat este procesat sau vândut în afara Franţei, unde preţurile sunt mai mici. Compania a raportat un declin de 14% al profiturilor în 2022, iar acestea au fost reinvestite în business, a adăugat aceasta.
Ca reacţie la protestele fermierilor, guvernul francez a încercat să dea vina pe marile companii alimentare, promiţând o mai bună protecţie pentru fermieri în negocierile lor cu procesatorii, producătorii şi supermarketurile.
Premierul Gabriel Attal a promis o a patra versiune a legii Egalim, care vrea să asigure că fermierii pot primi preţuri corecte pentru produsele lor, până în vară. Între timp, ministrul economiei Bruno Le Maire a anunţat controale mai stricte pentru a asigura că actualele reglementări menite să întărească puterea de negociere a fermierilor sunt eficiente.
Macron a adoptat trei versiuni ale legii Egalim, însă în urma protestelor fermierilor a decis să meargă mai departe, propunând să introducă în legislaţie preţuri minime pentru fiecare sector la care fermierii să-şi vândă produsele către industria alimentară.
Specialiştii au însă obiecţii fundamentale. „UE a avut un sistem de preţuri minime ridicate pentru produse alimentare în anii ’60, până în anii ’80 care au dus la apariţia de excedente alimentare, costuri bugetare ridicate şi vânzarea la preţ redus a excedentelor pe pieţele unor ţări terţe“, arată Alan Matthews, profesor la Trinity College Dublin.
Nu doar supraproducţia ar fi încurajată, ci şi o agricultureă mai distructivă pentru mediu, avertizează experţii.
Unii fermieri spun că Franţa ar trebui în schimb să se inspire de la Spania, care a transformat directive UE privind practicile comerciale incorecte (UTP) într-o protecţie majoră pentru producătorii agricoli.
Comisia Europeană realizează în prezent un sondaj pentru fermieri, aceasta pregătindu-se să revizuiască directiva UTP. În timp ce Macron cere o versiune europeană a legii Egalim, Bruxelles-ul va privi probabil către Madrid pentru idei noi.
