Furtuna perfectă care clatină economii emergente precum Argentina, Brazilia, Turcia şi Africa de Sud va mai ţine câteva săptămâni, cu presiuni mari în special pe monede, au avertizat analiştii, iar managerii de fonduri sunt acum mai pesimişti decât erau în urmă cu mulţi ani în legătură cu aceste pieţe după evaluarea pagubelor provocate de „intemperiile“ financiare, în timp ce presa a pornit vânătoarea vinovaţilor.
„În următoarele săptămâni vom vedea din ce în ce mai multe presiuni exercitate asupra pieţelor emergente. Vor continua presiunile negative asupra monedelor economiilor emergente şi asupra pieţelor emergente în general“, a afirmat Xavier Denis, analist la Société Générale, într-un interviu acordat CNBC.
Pesoul argentinian s-a depreciat cu aproape 20% săptămâna trecută în raport cu dolarul, în timp ce randul sud-african, realul brazilian, rubla rusească, hrivna ucraineană şi lira turcească au căzut la cote record. În ultimele 12 luni, pesoul, realul şi lira turcească s-au depreciat cu 84%, 36% respectiv 22%.
Kathy Lien, analist la BK Asset Management, apreciază că monedele economiilor emergente vor scădea cu încă 5% înainte să se stabilizeze. Cea mai mare teamă este că actuala criză de pe pieţele monetare se va metamorfoza într-o criză economică de proporţii care va contamina alte economii, a atenţionat Matthias Kuhlmey, analist la Global Investment Solutions, citat de usatoday.com.
Cât despre vinovaţi, preşedintele Braziliei Dilma Rousseff nu are niciun semn de îndoială. Cauza furtunii financiare este „retragerea stimulentelor monetare de către economiile dezvoltate“. Guvernatorul băncii centrale braziliene Alexandre Tom-bini a întărit acuzaţiile spunând că impactul lipsei „unui exit controlat din politicile monetare extrem de relaxate“ s-a simţit pe pieţele emergente.
Bula de exuberanţă care a înconjurat economiile emergente începe să se spargă
Cauzele sunt însă mult mai complexe şi includ exuberanţa iraţională cu care investitorii au tratat economiile emergente, dar şi slăbiciunile cronice ale acestor pieţe. Revista Times descrie situaţia ca o coborâre de pe înălţimile pieţelor emergente, ademenitoare cât timp SUA şi Europa erau strivite de datorii, şomaj şi recesiune, şi explică cum a apărut furtuna.
În contrast cu lumea occidentală, economii precum China, India, Brazilia şi Indonezia au continuat să crească în acele vremuri de criză, iar investitorii au căutat să profite, scrie Times. Banii au început să curgă generos în aceste pieţe după ce băncile centrale din SUA, Europa şi Japonia, sub presiunea celei mai grave crize economice de după cel de-Al Doilea Război Mondial, şi-au inundat economiile cu lichiditate ieftină şi în cantităţi enorme pentru a preveni agravarea problemelor.
Situaţia de acum reflectă faptul că investitorii încep să-şi dea seama că lumea emergentă are propriile probleme şi că nu s-a izolat de problemele Vestului. Bula de exuberanţă care a înconjurat economiile emergente începe să se spargă.
Unele economii emergente mari se bazau prea mult pe o Chină acum mai slabă
O cauză majoră a actualei furtuni şi identificată de mulţi analişti este China. Această economie, a doua ca mărime la nivel mondial, a crescut puternic anul trecut, cu 7,7%, dar ritmul nu se poate compara cu creşterile de două cifre de dinaintea crizei. Mulţi economişti se tem că încetinirea va continua forţând economia să aterizeze dur deoarece modelul de creştere bazat obsesiv pe investiţii nu mai este eficient, iar liderii comunişti s-au angajat la eforturi de reformă nemaiîntâlnite în China cu scopul de a construi noi fundaţii pentru dezvoltare. O mare parte din performanţele realizate de China în timpul crizei s-a datorat creditării masive, strategie în urma căreia economia a rămas împovărată cu datorii uriaşe. Creşterea a alimentat comsumul pentru aproape orice, de la minereu de fier la articole de modă de lux, dar nu într-un mod sustenabil. Acum, când Beijingul încearcă să reechilibreze situaţia, ţări precum Brazilia ale căror economii depind mult de exporturile către China îşi văd creşterea ameninţată. China a devenit cel mai mare partener comercial al Braziliei şi Africii de Sud.
În pofida avertismentelor date din timp de mulţi economişti, investitorii par că abia acum îşi ajustează strategiile la o lume cu o Chină mai lentă.
„Temeţi-vă. China încearcă să ajungă la ritmuri de creştere economică neobişnuit de mari umflând şi mai mult bula investiţiilor şi pe cea a creditului. Economia se dezechilibrează tot mai mult şi nu văd cum totul s-ar putea sfârşi cu bine“, a explicat Mike Riddell, manager de fonduri la M&G Investments, citat de Financial Times. Publicaţia britanică explică că managerii de fonduri sunt acum mai pesimişti decât erau în urmă cu mulţi ani în legătură cu economiile emergente deoarece, spre deosebire de acum 15 ani, aceste ţări depind enorm de China şi nu de SUA, o economie în prezent mai dinamică.
Propriile slăbiciuni
De asemenea, investitorii îşi dau seama că multe naţiuni în curs de dezvoltare se confruntă cu presiuni politice care le frânează economiile. Spre exemplu, India, năpăstuită de un blocaj politic înaintea alegerilor, a permis reformelor de liberalizare a pieţei care au stimulat creşterea să îngheţe. În Tailanda, un război politic destabilizează economia.
Alte probleme au fost exacerbate de criză. Banii ieftini aruncaţi pe pieţe de Rezerva Federală a SUA pentru stimularea celei mai mari economii a lumii au făcut mai uşor pentru ţări precum Turcia şi India să finanţeze consumul şi, în esenţă, să ducă o viaţă mai bogată decât şi-ar putea permite. Investitorii se tem că acum când Fed îşi retrage stimulul acestor ţări le va fi mai greu să obţină finanţare ieftină, ceea ce va afecta creşterea economică. Unele companii prezente pe pieţele emergente precum Indonezia au acumulat datorii semnificative în dolari care pot deveni mai scump de administrat. În Turcia, problemelor legate de dependenţa economiei de capitalul străin li se adaugă instabilitatea socială şi un scandal politic care şubrezeşte puterea guvernului.
Lumea plăteşte acum preţul exuberanţei iraţionale cu care au fost tratate economiile emergente, concluzionează Times.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
