Pentru unii observatori, modul în care şefi de state şi guverne din Uniunea Europeană l-au felicitat pe democratul Joe Biden pentru victoria sa în alegerile pentru preşedinţia SUA este neobişnuit: pare un efort coordonat de a-l opri pe actualul preşedinte, Donald Trump, din a contesta rezultatul votului.
Atât de mare este dorinţa europenilor de a avea un aliat la Casa Albă după era perturbatorului Trump. Însă, după cum scrie Le Monde, „trumpismul“ s-ar putea să fie „o moştenire de durată a politicii americane“ şi nu un accident sau un interludiu scurt.
Miniştrii comerţului din UE s-au întâlnit deja ieri pentru a pune la punct o „resetare“ a relaţiilor transatlantice în ceea ce a devenit cunoscut ca „era post-Trump“. Este vorba de o agendă de cooperare cu America lui Biden, chiar dacă blocul comunitar se pregăteşte să lovească cu noi tarife produsele importate din SUA. Până la urmă, Biden se va putea aşeza pe fotoliul de la Biroul Oval abia în ianuarie.
„Vrem o rezolvare rapidă a actualelor dispute pe care le avem cu SUA astfel încât să putem merge mai departe şi să resetăm cooperarea transatlantică“, a declarat Valdis Dombrovskis, comisarul european al comerţului, pentru Financial Times. „Avem o agendă foarte pozitivă pe care o putem construi cu ajutorul partenerilor europeni, cu multe domenii de interes comun.“
Joe Biden, un adept convins al apropierii dintre SUA şi Europa şi cu legături puternice cu mulţi dintre liderii europeni importanţi, inclusiv cu cancelarul german Angela Merkel, este cel mai apropiat lucru de ceea ce ar putea fi descris ca unul de-al lor la Casa Albă, remarcă Politico. Peste noapte, tonul transatlantic se va schimba din ostilitate în respect reciproc.
După trauma erei Trump, mulţi decidenţi europeni vor vedea preşedinţia Biden ca fiind o oportunitate de aur nu doar pentru repararea alianţei transatlantice, dar şi pentru reînnoirea şi redefinirea acesteia pentru următoarele decenii. În Europa, speranţa că Biden va schimba direcţia dată Americii de Trump, distrugătorul de acorduri şi al ordinii internaţionale postbelice, este mare. Diplomaţi şi comentatori şi-au exprimat recunoştinţa, mulţumirea şi chiar bucuria că noul preşedinte american va aduce mult dorita revenire la normalitate.
„Bine-ai revenit, America!“ a exclamat primăriţa Parisului Anne Hidalgo într-un mesaj pe Twitter adresat lui Biden. „Avem multe de făcut pentru a depăşi provocările prezentului. Să lucrăm împreună“, a spus preşedintele Franţei Emmanuel Macron. „Prietenia noastră transatlantică este de neînlocuit dacă vrem să depăşim marile provocări ale vremurilor noastre“, i-a transmis lui Biden şi cancelarul german Angela Merkel. Chiar şi susţinători gălăgioşi ai lui Trump, cum ar fi premierul Ungariei Viktor Orban, par mulţumiţi de rezultatul alegerilor din SUA.
Ungurii sunt totuşi mândri că Biden a ales Lacul Balaton pentru luna de miere în 1977, notează BBC. Statele baltice sunt încântate că Biden este un susţinător convins al NATO. Pe vecinii europeni ai Rusiei Trump i-a obosit cu atitudinea impredictibilă atât faţă de siguranţa alianţei militare transatlantice, cât şi faţă de preşedintele rus Vladimir Putin. Cu Biden la conducerea Americii este de aşteptat un comportament mai confruntaţional din partea Washingtonului, sau cel puţin politici mai pragmatice decât cele ale lui Trump, scrie Financial Times.
Politicianul american n-a susţinut niciodată Brexitul, iar irlandezii îl consideră unul de-al lor. Totuşi, Biden nu va fi un partener uşor, scrie Politico. Oricare i-ar fi simpatiile pentru Europa, la fel ca fostul preşedinte Barack Obama el va arăta clar că europenii trebuie să vorbească mai puţin şi să facă mai mult dacă vor un parteneriat de pe poziţii egale cu SUA. Nici Franţa şi nici Germania, statul membru al UE luat cel mai des la ţintă de Trump în războiul comercial global al acestuia, nu se aşteaptă la un dans în armonie totală cu administraţia Biden. Politicianul american nu şi-a făcut clare intenţiile de politică externă în campania pentru preşedinte. Iar politicile lui Trump au schimbat priorităţile europene: Macron şi alţi lideri cred că UE trebuie să-şi reducă dependenţa de SUA în ceea ce priveşte economia, mediul şi securitatea.
Preşedintele Franţei vrea o forţă de apărare europeană comună, paralelă cu NATO. De asemenea, o colaborare mai apropiată cu Washingtonul va implica şi un compromis în atitudinile faţă de China. În timp ce Biden vede în Beijing o ameninţare mai mare chiar decât Rusia, China este o sursă importantă de investiţii şi finanţare pentru unele state europene.
În cea mai arzătoare chestiune pentru UE, cea a relaţiilor comerciale, Biden ar putea redeschide uşa acordului de comerţ liber transatlantic. Iniţiativa, dezvoltată în timpul mandatelor lui Obama, a murit aproape de linia de finish din cauza opoziţiei din ambele tabere. Însă acum mulţi lideri europeni sunt dispuşi să încerce din nou, mai ales că economiile au nevoie de cât mai mult sprijin pentru a-şi reveni din pandemie.
Prin urmare, în timpul preşedinţiei lui Biden, comerţul ar putea fi un domeniu în care este posibilă aprofundarea cooperări transatlantice, însă provocările sunt mari. De asemenea, Europa ar putea avea din partea lui Biden mai multă îngăduinţă în ceea ce priveşte relaţiile cu Iranul, însă este puţin probabil ca noul preşedinte american să inverseze decizia lui Trump de a scoate SUA din acordul nuclear cu Teheranul. Cel puţin, sunt şanse ca firmele europene care fac afaceri pe piaţa iraniană să nu mai fie sancţionate. În schimb, Biden ar putea readuce SUA în acordul pentru climă de la Paris.
Puţini europeni cred că America se va întoarce vreodată la angajamentul global intens pe care l-a avut cândva. Diviziunile adânci din societatea americană şi victoria obţinută cu greu în alegeri de Biden înseamnă că SUA se va preocupa mai mult de problemele interne.
