Industria energetica din fostele tari comuniste este in cea mai mare parte subventionata. Guvernele din aceste tari nu agreeaza ideea unei cresteri a preturilor pana la nivelul real de teama sa nu starneasca nemultumirea populatiei si sa nu alimenteze inflatia care deocamdata este mentinuta la un nivel acceptabil.
Pretul carburantilor, taxele guvernamentale, costurile variabile, cum ar fi costul fortei de munca, au crescut destul de mult in ultimii zece ani insa capacitatea intreprinderilor mamut din sectorul energetic de a-si corela tarifele cu aceste cresteri este controlata politic.
Producatorul monopolist de energie Sistemul Energetic Unificat Rus (Russian Unified Energy Systems) a avut voie sa-si mareasca preturile anul acesta cu abia 14%, aproximativ cat rata inflatiei din Rusia. Sansele sale de a atrage investitiile de 50 mld. $, de care are nevoie in urmatorii zece ani, sunt destul de mici atata timp cat continua sa practice preturi care reprezinta doar o mica parte din cele practicate de companiile corespondente din Europa de Vest.
Un plan de restructurare, aprobat de guvernul rus in mai 2001 nu a dat nici un rezultat pana acum. Vanzarea marilor producatori de energie care merg in pierdere, chiar la preturi minime si catre investitori locali, este imposibila fara o masiva si la nepopulara crestere a preturilor la energie.
Valurile de proteste de luna trecuta din Croatia au fortat guvernul sa renunte la o crestere planificata de 9% a pretului la energia pentru consumul casnic. Fondul Monetar International este nemultumit de controlul exercitat de guvern asupra sectorului energetic si solicita liberalizarea acestui sector.
Saptamana trecuta mii de membri ai Confederatiei Sindicatelor din Comert au demonstrat in Bratislava impotriva unor propuneri de reduceri bugetare si cresterea preturilor de baza, inclusiv cel al energiei.
Totusi, consumatorii nu vor putea sa reziste mereu in fata acestei tendinte. Chiar si cele mai bogate tari din regiune se confrunta deja cu subventii la energie care nu mai pot fi acoperite. Producatorii sloveni de energie si gaze naturale au avertizat ca atunci cand in ianuarie 2003 piata locala a energiei se va deschide pentru concurenta straina ei vor fi dezavantajati din cauza preturilor nerealiste practicate in prezent.
Dependenta multor tari in tranzitie de centrale nucleare vechi si in stare proasta este sursa multor neintelegeri cu Uniunea Europeana. Austria si Cehia se cearta din cauza centralei de la Temelin. Croatia si Slovenia nu au reusit sa gaseasca o solutie la parteneriatul comun la proprietatea asupra centralei nucleare de la Krsko. Lituania isi obtine 78% din energie din centrale atomice, Slovacia 53%, Ucraina 46%, Bulgaria 42%, Ungaria si Slovenia 39%.
Bulgaria se afirma ca un potential centru de productie de energie. Guvernul de la Sofia redacteaza un proiect de lege care prevede liberalizarea masiva a sectorului energetic. Subventiile atat pentru energie cat si pentru caldura vor fi retrase pana in 2006.
Si in Romania, guvernul de la Bucuresti a restructurat Electrica in decembrie anul trecut dar si-a mentinut controlul asupra retelei de distributie.
In termeni locali piata energiei din Europa de Est este mare. Serbia importa energie anual in valoare de 100 milioane de dolari. Exporturile Bulgariei de anul trecut catre Turcia, Grecia si Yugoslavia au fost in valoare de 150 milioane dolari. Romania si-a dublat exporturile de electricitate, mai ales catre Yugoslavia si Grecia, in decursul primului semestru al anului ajungand la 48 milioane dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
