Sectorul bancar european se află la răscruce în condiţiile în care liderii europeni se pregătesc să ia două decizii care pot afecta profund creditorii de pe continent. În primul rând, se lucrează la un plan de recapitalizare a băncilor, cel mai probabil tot cu banii contribuabililor. În al doilea rând, se vehiculează tot mai des ideea, împotriva căreia bancherii de top ai Europei lansează critici dure, ca băncile să accepte pierderi de până la 50% din valoarea obligaţiunilor elene pe care le deţin.
a-i ajuta să recapete acces pe pieţele financiare, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.
Băncile elene, cei mai importanţi creditori ai Atenei, ar putea fi nevoite să acceseze fonduri de urgenţă de la stat deoarece ar raporta pierderi foarte mari dacă restructurarea datoriilor greceşti ar deveni mult mai agresivă, iar investitorii vor continua să îşi vândă participaţiile.
Băncile greceşti au pierdut în ultimul an 84% din capitalizare, adică aproape 20,5 mld. euro, au devenit dependente de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru lichiditate şi se clatină tot mai puternic sub povara datoriilor suverane ale Greciei. De la sfârşitul lunii martie, când discuţiile privind datoriile Greciei au revenit în centrul atenţiei, cotaţiile băncilor greceşti au urmat un trend descrescător, iar căderile s-au accentuat în ultimele săptămâni, în condiţiile în care falimentul statului grec devine tot mai probabil.
În România sunt prezente şase bănci greceşti: National Bank of Greece (NBG) prin Banca Românească, EFG Eurobank Ergasias prin Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank, Agricultural Bank of Greece (ATE Bank) şi Emporiki Bank, dintre care primele trei au o cotă de piaţă însumată care depăşeşte 10%. National Bank of Greece are cea mai mare expunere faţă de statul elen, de 12,9 mld. euro, fiind urmată de EFG Eurobank cu 8,7 mld. euro şi Piraeus cu 8,1 mld. euro.
Nemţii vor pierderi mai mari pentru bănci
Ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble a afirmat că investitorii privaţi trebuie să accepte un writedown (reducere a valorii contabile a activelor) mai mare de 21%, stabilit în vară odată cu cel de-al doilea bailout oferit Greciei. Josef Ackermann, şeful Deutsche Bank, nu este însă de acord cu o astfel de măsură. El consideră că reglementările financiare mai dure, impunerea unor rezerve mai mari de capital şi convingerea investitorilor de a accepta pierderi mai mari din deţinerea de obligaţiuni greceşti sunt contraproductive pentru economie deoarece ar restricţiona creditarea.
"Injecţia de capital nu va soluţiona problemele actuale. Nu capitalul băncilor reprezintă problema, ci mai degrabă faptul că obligaţiunile guvernamentale şi-au pierdut statutul de active fără riscuri", a declarat Ackermann, citat de Bloomberg.
Prin urmare, interesele băncilor se află în contradicţie cu soluţiile propuse de liderii europeni pentru a remedia criza datoriilor, iar situaţia devine critică în condiţiile în care investitorii şi politicienii din întreaga lume aşteaptă un pachet de măsuri concrete care să fie anunţat la summitul de la Bruxelles de la finalul acestei săptămâni.
Bancherii şi politicienii trebuie să se unească
"Cel mai deprimant efect al crizei este cearta dintre politicieni, autorităţile europene de reglementare şi bănci", apreciază analistul Christopher Wheeler de la filiala din Marea Britanie a creditorului italian Mediobanca. El a mai spus că băncile sunt afectate de turbulenţele de pe pieţele financiare, iar ajungerea la un compromis cu liderii europeni este în interesul lor. Totodată, băncile trebuie să facă front comun cu UE pentru a găsi o soluţie care să calmeze pieţele financiare, consideră Wheeler.
Băncile europene aleargă după petrodolari
Băncile europene îşi pun speranţele în fondurile de investiţii din Orientul Mijlociu şi în creditorii nord-americani şi asiatici pentru a cumpăra "muntele" de active pe care plănuiesc să le vândă în următoarele luni pentru a se recapitaliza, scrie Financial Times. Drumul a fost deja deschis de vânzarea unităţii din Luxemburg deţinute de banca franco-belgiene Dexia către investitori din Qatar şi de vânzarea diviziei de retail din Luxemburg a creditorului belgian KBC către fondul de investiţii din Qatar, Precision Capital. Totodată, şeful fondului de investiţii Qipco din Qatar, şeicul Hamad bin Abdullah al-Thaini, a afirmat că investiţiile sale prioritare sunt băncile europene şi că "studiază multe oportunităţi".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
