Economia din zona euro a crescut cu 0,3% în al doilea trimestru al anului, după 18 luni de contracţie, dar a scăzut cu 0,7% raportat la perioada corespunzătoare a anului trecut. Această creştere a pus capăt celei mai lungi perioade de scădere înregistrate de la înfiinţare, în 1999.
„Datele susţin, din punctul meu de vedere, fundamentele răspunsului nostru în faţa crizei: un mix de politici în care construirea unei culturi a stabilităţii şi reformele structurale pentru creştere şi locuri de muncă merg mână în mână“, a spus Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice, citat de Financial Times.
Factorii determinanţi în creşterea Produsului Intern Brut (PIB) la nivelul zonei euro au fost creşterea economică de 0,7% înregistrată de Germania şi cea de 0,5% înregistrată de Franţa. Un alt element ajutător a fost creşterea economică de 1,1% înregistrată de Portugalia.
Şomajul şi datoriile cresc
La nivel regional însă, creşterea ascunde faptul că multe state din zona euro se confruntă în continuare cu scădere economică, iar criza datoriilor este în plină desfăşurare. Revenirea economică este prea lentă pentru a rezolva multiplele probleme cu care se confruntă zona euro, probleme printre care se numără datorii şi şomaj în creştere, bănci în dificultate şi instabilitate politică, scrie The Wall Street Journal.
„Un semn de creştere e întotdeauna ceva bun, dar el nu rezolvă nimic. Marea problemă o constituie loviturile pe care le îndură legitimitatea guvernelor, piaţa forţei de muncă şi capacitatea de producţie a Europei, diminuată de anularea investiţiilor“, a declarat pentru cotidianul american Adam Posen, preşedintele Peterson Institute for International Economics din Washington. Economia zonei euro este în continuare cu 3% mai redusă decât era la începutul lui 2008, momentul în care criza financiară globală a început să îşi facă simţite efectele. În multe ţări, numărul de companii care intră în insolvenţă sau dau faliment este mult mai mare decât numărul celor înfiinţate, iar disponibilizările depăşesc angajările.
Revenire prea lentă
„Dacă am avea trei sau patru ani de creştere economică anuală de 2% - 3%, atunci probabil am ieşi din dificultate, pentru că o creştere puternică poate elimina greşelile trecutului. Nu ştiu însă de unde ar putea veni o astfel de creştere“, a spus Charles Wyplosz, profesor de economie în cadrul Graduate Institute, Geneva, citat de Wall Street Journal.
O creştere economică anuală de 1,1%, precum cea indicată de cele mai recente date, este considerată de economişti prea lentă pentru a reduce şomajul, care în prezent a atins nivelul record de 12,1% în zona euro. Productivitatea tinde să se îmbunătăţească într-o creştere economică anuală de circa 1% când Europa nu e în recesiune, ceea ce înseamnă că firmele produc mai mult fără a face noi angajări. De obicei e nevoie de o creştere economică mai puternică pentru a stimula noi angajări.
Potrivit lui Wyplosz, dacă şomajul rămâne la niveluri ridicate, această situaţie va avea impact asupra consumului, a vânzărilor companiilor, a bugetelor de stat şi a calităţii împrumuturilor bancare.
Analişti intervievaţi de cotidianul britanic Financial Times au arătat că rezultatele înregistrate de zona euro s-au bazat în mare măsură şi pe factori temporari, cum ar fi faptul că piaţa construcţiilor din Germania şi-a revenit puternic după o iarnă grea în care proiectele au fost îngheţate.
Factori de creştere temporari
Elga Bartsch, economist-şef la Morgan Stanley, a explicat pentru cotidianul britanic faptul că în Germania creşterea economică va încetini în al treilea trimestru al anului, pe măsură ce cererea locală slabă pentru bunuri de capital va acoperi creşterile înregistrate în consum. Astfel, potrivit lui Bartsch, rezultatele economice înregistrate de Germania ar putea proveni şi din faptul că producătorii îşi refac inventarele, iar o marte parte din producţia acestor companii nu a fost vândută încă.
Creşterea economică a zonei euro ar putea semnala ieşirea din recesiune, însă ea este în continuare mai redusă decât creşterile înregistrate de Statele Unite (0,4%), şi Japonia şi Marea Britanie (câte 0,6%).
Vestea bună, potrivit economiştilor intervievaţi de Wall Street Journal, este faptul că în sudul Europei prăbuşirea economică a încetinit considerabil.
Cu toate acestea, economiile Italiei, Spaniei, Greciei şi Portugaliei sunt foarte slăbite, ceea ce se va reflecta în continuare negativ în solvabilitatea guvernelor din aceste ţări, pe măsură ce raportul dintre datoria guvernamentală şi PIB se înrăutăţeşte, în ciuda tuturor eforturilor de austeritate.
PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 0,3% în trimestrul al doilea faţă de primele trei luni ale anului, dar a înregistrat o contracţie de 0,2% raportat la perioada corespunzătoare a anului trecut.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.08.2013.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
