Majorările de TVA, suprataxele pe servicii şi dobânzile zero sau negative la depozite sunt modalităţi prin care guvernele şi alte autorităţi statale încearcă şi au încercat să aducă bani la buget şi să pună forţat banii consumatorilor în circulaţie pentru a ţine în mişcare economiile în vremuri grele. Dobânzile mici la depozite introduse de băncile centrale după marea criză financiară au avut ca scop descurajarea economisirii în speranţa că banii care altfel ar fi stat în bănci vor fi cheltuiţi. Astfel de măsuri sunt adesea nepopulare. Însă există modalităţi mai fericite de a-i face pe oameni să cheltuiască: megaconcertele şi megafestivalurile.
Din septembrie, pe Theresienwiese, maidanul din München unde se organizează târguri, băutorii de bere se înghesuie în număr record pentru Oktoberfest. Aceasta cu toate că o halbă de bere nu a fost niciodată mai scumpă ca acum la megafestivalul emblematic pentru Germania. Jörg Biebernick, directorul executiv al unuia dintre cei mai mari producători de bere locali, Paulaner, a aflat pe pielea lui cât de aglomerat este la ediţia de anul acesta a Oktoberfest. A încercat să rezerve o masă pentru el şi câţiva amici şi n-a reuşit.
„Corturile sunt rezervate tot timpul. Cu toate că este inflaţie!“ a exclamat el. Oktoberfest contribuie de obicei cu peste un miliard de euro la economia de 336 miliarde euro a regiunii metropolitane München şi susţine peste 10.000 de locuri de muncă. Anul acesta, cheltuielile consumatorilor veniţi din toată Germania şi din toată lumea sunt şi ele record, un ajutor binevenit pentru o economie germană anemiată. Oktoberfest este la a 188-a ediţie. Singura surpriză a fost vremea deosebit de frumoasă.
Şi în SUA există bere, festivaluri de băut şi vreme frumoasă - mai puţin pentru Burning Man, un festival din deşertul din Nevada -, dar anul acesta revelaţia industriei este ceea ce deja a devenit cunoscut ca economia Taylor Swift (sau swiftonomics). Los Angeles, Seattle, Denver, Kansas, Chicago, Philadelphia, Huston şi alte 13 oraşe americane şi-au pus rând pe rând speranţa în concertele câtăreţei pop de 33 de ani pentru un impuls economic semnificativ. Eras Tour, cu 52 de spectacole pe 20 de scene din SUA şi cu milioane de spectatori, a devenit un fenomen. Fiecare concert american al lui Taylor Swift a atras în medie circa 54.000 de fani. Preţul mediu al unui bilet cumpărat la prima mână a fost de 254 de dolari, iar preţul de revânzare s-a ridicat la mii şi zeci de mii de dolari.
Ca în cazul fiecărui festival sau concert mai mare, participanţii au nevoie de mâncare, cazare, transport, servicii. Într-un studiu realizat de Common Sense Institute se estimează că doar prin cele două concerte din Colorado Taylor Swift a adus la PIB-ul local 140 de milioane de dolari în cheltuieli de consum. Federal Reserve Bank of Philadelphia apreciază că turul cântăreţei a ajutat la stimularea turismului şi călătoriilor în regiune, făcând din luna mai cea mai puternică lună în venituri hoteliere pentru Colorado de la sfârşitul pandemiei.
În iunie, hotelurile din Chicago au avut o rată de ocupare istorică, de aproape 97%, la acest lucru contribuind cele trei nopţi de concert ale lui Taylor Swift. În Las Vegas, prezenţa cântăreţei, nu jocurile de noroc, a stat la baza celor mai mari cheltuieli din turism de după pandemie. Fanii cheltuie peste 1.300 de dolari pe bilete, transport, plimbări şi îmbrăcăminte pentru noaptea de concert, potrivit Fortune.
QuestionPro a calculat că Eras Tour poate aduce până la 4,6 miliarde de dolari în cheltuieli de consum pentru economia americană. Taylor Swift este un fenomen în sine nu doar prin super-nova produsă de ea în industria concertelor şi prin faptul că este primul artist care a atras atenţia Fed prin contribuţia la economie, ci şi prin modul în care-şi administrează afacerea, dar aceasta este o altă poveste. Eras Tour este pe cale să devină şi un fenomen internaţional. Iar principiile „tayloreconomiei“ sunt simple: când Taylor Swift vine în oraş, „swiftiştii“ cheltuie fără măsură, notează The Wall Street Journal. În SUA, în 2019, înainte de pandemie, industria concertelor a avut un impact economic total de 132,6 miliarde dolari şi a susţinut aproape un milion de locuri de muncă, a calculat Oxford Economics. Impactul fiscal a fost de 17,5 miliarde dolari, aici fiind incluse venituri din taxe federale de 9,3 milioane dolari şi venituri din taxe locale şi statale de 8,3 milioane dolari. Evenimentele muzicale şi festivalurile sunt în primul rând o parte esenţială din economia locală. Aduc turişti, creează locuri de muncă şi produc venituri pentru întreprinzătorii locali. Asigură circulaţia banilor în economie şi nu forţat, ci prin voie bună. Festivalurile şi concertele pot fi motoare puternice de prosperitate economică şi coeziune socială. Consumatorul va da cu amărăciune mai mulţi bani pe un produs cu TVA crescută, dar va cheltui bucuros mai mult pe o halbă de bere la un festival unde se simte bine. Anul acesta, în Germania, prima jumătate a Oktoberfest a atras 3,4 milioane de vizitatori, cu 100.000 mai mulţi decât anul trecut, în pofida problemelor economice şi a preţurilor berii în medie cu 6% mai mari. Dar organizatorii spun că oamenilor nu pare să le pese de scumpiri. În 2022, pe o vreme rece şi preponderent ploioasă, oaspeţii au cheltuit 1,25 miliarde euro pe băutură, mâncare şi transport. Anul acesta, soarele şi căldura i-a îmbiat pe oameni la băut şi distracţie.
Principiile „tayloreconomiei“ sunt simple: când Taylor Swift vine în oraş, „swiftiştii“ cheltuie fără măsură, notează The Wall Street Journal. Doar prin cele două concerte din Colorado Taylor Swift a adus la PIB-ul local 140 de milioane de dolari în cheltuieli de consum. În Las Vegas, prezenţa cântăreţei, nu jocurile de noroc, a stat la baza celor mai mari cheltuieli din turism de după pandemie. Federal Reserve apreciază că turul cântăreţei a ajutat la stimularea turismului şi călătoriilor.
