Economia maghiară a fost ţinută pe linia de plutire nu de reindustrializarea accelerată pe care insistă guvernul, ci de agricultură. În Polonia, consumul din gospodării încă nu şi-a revenit şi creşterea economică a fost susţinută de motorul auxiliar al cheltuielilor guvernamentale din fonduri europene. Ar trebui ca Europa de Est să se gândească la schimbarea modelului economic?

În 2023, motoarele de creştere consa­crate ale economiilor est-europene n-au mai funcţionat. Acest lucru s-a văzut mai clar în ultimul trimestru al anului trecut. În Ungaria, industria, pe a cărei dezvoltare accelerată, selectivă şi costisitoare insistă guvernul premierului Viktor Orban, a acţionat ca o frână.

Un aport de energie pozitivă a adus agricultura, sector care şi-a revenit puternic după seceta din 2022 şi despre care se spune că este neglijat. Economia poloneză, cea mai mare din regiune, a crescut pentru că declinul consumului intern a descurajat importurile, dar şi mulţumită unei vechi reţete pentru vremuri de criză - investiţiile din bani europeni şi cheltuielile din sectorul public. Altfel, industria poloneză se confruntă cu o recesiune de o lungime record.

Februarie a fost a 22-a lună la rând de scădere a activităţii. Perspectivele sunt mixte, după cum o arată situaţia din Cehia, cea mai matură economie din regiune şi singura care încă nu a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie. Acolo, încrederea companiilor şi analiştilor în economie şi mai ales în industrie scade, în timp ce încrederea consumatorilor se îmbunătăţeşte. Se vede efectul pozitiv al creşterilor salariale, al şomajului redus şi îmblânzirii inflaţiei, dar şi cel negativ al austerităţii îmbrăţişate de guvern pentru stoparea creşterii deficitului bugetar şi datoriei publice.

Economiile îşi vor reveni în cele din urmă, dar cu un an pierdut pentru industrie, ceea ce pune problema schimbării modelului economic, a reducerii dependenţei de cererea din zona euro şi a diversificării.

În Ungaria, cele mai recente date statistice oficiale arată că PIB-ul a stagnat în ultimul trimestru al anului trecut şi s-a contractat cu aproape 1% în 2023. Activitatea redusă din trimestrul patru îngrijorează cel mai mult deoarece mulţi analişti sperau ca de acolo să vină semnalul relansării economice în condiţiile în care salariile au crescut, inflaţia a cedat şi energia s-a ieftinit, potrivit Portfolio.

În tot anul 2023, valoarea adăugată de agricultură la PIB a crescut cu 68%, în timp ce valoarea adusă de industrie a scăzut cu 5%. Nici acest lucru nu încântă deoarece performanţa sectorului agricol depinde de capriciile vremii. Dar, după cum se vede, şi performanţa industriei depinde de capriciile cererii la export, iar industria ungară, cu sectorul auto supradimensionat, nu poate supravieţui fără exporturi.

În trimestrul patru, în comerţul de bunuri şi pro­duse, care reprezintă 80% din schimburile co­merciale totale, exporturile au scăzut cu aproape 5%. Cererea internă slabă a făcut ca im­por­turile să se reducă şi mai mult, cu 9%. Doar în acest fel comerţul extern a reuşit să aducă o con­tribuţie pozitivă la performanţa economiei. Prognozele pentru anul acesta nu sunt bune. Analiştii de la ING au remarcat stoparea bruscă a revenirii economice şi şi-au redus estimarea de creş­tere a PIB pentru 2024. Un motiv este acu­mu­larea riscurilor pentru exporturi, ceea ce înseamnă că agonia industriei ungare va con­tinua. Ei cred şi că inflaţia va reveni cu forţe noi, mai puternic spre finalul anului.

În Polonia, începutul de an nu este promiţător pentru industrie, însă speranţă există. Februarie a fost a 22-a lună la rând de scădere a producţiei industriale, potrivit calculelor S&P Global, citate de The Warsaw Voice. Sectorul industrial polonez n-a mai cunoscut o recesiune atât de lungă din cel puţin 1998. S&P Global face o radiografie a industriei pe baza răspunsurilor la întrebări legate de comenzi, producţie, angajări, timpi de livrare şi stocuri primite de la managerii a 250 de companii. Cu aceste răspunsuri este realizat un indice, iar acesta, deşi arată continuarea recesiunii industriale în Polonia în februarie, este la un nivel mai bun decât în lunile anterioare. De aceea, există speranţa revenirii. De asemenea, managerii spun că scăderea comenzilor a încetinit în februarie şi au indicat spre Germania ca principală sursă de slăbiciune în cerere. Aşteptările privind producţia de anul acesta sunt cele mai optimiste de la mijlocul anului 2021. Economia poloneză a crescut cu doar 1% în ultimul trimestru din 2023, în ritm anualizat. Este un ritm mai slab decât s-au aşteptat economiştii şi chiar şi acest lucru a fost posibil mai ales datorită creşterii semnificative a cheltuielilor guvernamentale. Un sondaj realizat în ianuarie de cotidianul Parkiet a găsit că economiştii se aşteptau ca PIB-ul să crească cu 2% în trimestrul patru, propulsat de dezgheţarea cererii din partea gospodăriilor. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar consumul privat a scăzut, chiar dacă puterea de cumpărare a salariilor a mai urcat, iar inflaţia a decelerat. Dar cheltuielile cu investiţiile s-au majorat peste aşteptări, cu aproape 9% în ritm anualizat, mulţumită finalizării unor proiecte cofinanţate de la bugetul UE pentru perioada 2014-2020. Creşterea investiţiilor a adăugat două puncte procentuale la creşterea anualizată a PIB. Un alt punct procentual a venit de la consumul din sectorul public, care a urcat cu aproape 6%. O contribuţie pozitivă la creşterea economică a avut-o şi balanţa comercială, dar, spre deosebire de Ungaria, importurile au scăzut în timp ce exporturile au crescut. Evoluţia economiei din trimestrul patru i-a făcut pe mulţi să se îndoiască că în următoarele luni consumul din gospodării îşi va reveni puternic şi va reîncepe să joace rolul de motor de creştere economică.