Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, a crescut în cel de-al doilea trimestru suficient de puternic pentru a scoate întreaga zonă euro din recesiune, consideră analiştii băncilor din centrul financiar londonez, scrie The Telegraph.
Estimarea provizorie care va fi publicată miercuri de Eurostat, biroul de statatistică al UE, va indica probabil un avans de 0,2% al economiei uniunii monetare, în raport cu cele trei luni anterioare, după şase trimestre consecutive de scădere.
„Să nu ne înţelegeţi greşit, nu vorbim de o revenire rapidă a zonei euro. Dar vedem motive de speranţă că avansul nu va mai fi negativ pe ansamblul zonei euro începând cu al doilea trimestru“, a explicat Evelyn Herrmann, economist la BNP Paribas.
Veştile bune vor masca însă diferenţe majore între performanţele diferiţilor membri ai zonei euro, cu economiile mai slabe încă împotmolite în recesiune. „Este posibil ca doar Germania să fi crescut puternic. În Franţa, creşterea a fost probabil anemică, iar în Spania şi Italia a continuat recesiunea, dar într-un ritm mai lent decât înainte“, apreciază analiştii de la Morgan Stanley.
Ei au avertizat că ciclul stocurilor – schimbarea din evoluţia PIB-ului cauzată de firmele şi companiile care îşi refac stocurile epuizate în timpul recesiunii – amplifică revenirea aparentă.
„Dovezile sunt prea slabe pentru a ne gândi că avem în faţă o creştere susţinută, în condiţiile în care diferenţele dintre producţie şi comenzi raportate la vânzări sugerează că accelerarea creşterii reflectă în parte ciclul stocurilor“, au explicat analiştii de la Morgan Stanley.
Încurajator este faptul că temerile legate de criza datoriilor din zona euro s-au temperat în ultimele luni, iar datele privind evoluţia economică vor întări încrederea oamenilor de afaceri în economie.
Ce ar putea ameninţa revenirea
Pentru că va fi slabă, revenirea va fi şi foarte vulnerabilă. Financial Times a identificat trei pericole majore pentru relansarea economiei zonei euro. Primul este reprezentat de înăsprirea iminentă a politicii monetare în SUA pe măsură ce Rezerva Federală, banca centrală americană, retrage programul de achiziţii de active prin care stimulează creşterea economică.
Banca Angliei a asigurat investitorii săptămâna trecută că dobânzile vor rămâne reduse cel puţin până când rata şomajului scade de la 7,7% în prezent la 7%. Banca Centrală Europeană a promis, de asemenea, - deşi nu la fel de hotărât – că va păstra politica monetară relaxată. Însă teama este că băncilor centrale europene le va fi imposibil să reziste înăspririi din SUA, care va duce la creşterea costurilor de finanţare în Europa.
Al doilea risc este ca revenirea să nu fie uniformă. Cele mai recente date macroeconomice arată că recesiunea din Spania şi Italia, economii majore ale zonei euro, se apropie de sfârşit. Cererea din Franţa este în continuare erodată de şomajul ridicat, apropiat de cote record, iar economia franceză este mai puţin competitivă decât cea a Germaniei. În acest context o revenire neechilibrată şi prin urmare nesustenabilă este probabilă. Marea Britanie, stat care face parte din UE dar nu şi din zona euro, este un exemplu de revenire internă neuniformă. Aici, guvernul spera ca industria să joace un rol mai mare decât în trecut, dar datele arată că activitatea din servcii se extinde mai rapid.
Al treile pericol este sistemul bancar, principala problemă a zonei euro. Provizioanele şi rezervele de capital mai mari şi creditele neperformante descurajează băncile să susţină creşterea economică prin finanţarea afacerilor.
Băncile din UE au renunţat la 20.000 de sucursale de la începutul crizei
Băncile au eliminat 5.500 de sucursale în UE anul trecut, sau 2,5% din total, ceea ce face ca numărul sucursalelor să fie cu 20.000 mai mic decât era când industria financiară a intrat în criză, în 2008. În 2011 băncile au renunţat la 7.200 de unităţi, potrivit calculelor agenţiei Thomson Reuters, bazate pe statisticile BCE.
Băncile din Europa îşi reduc reţelele pentru a micşora costurile operaţionale şi îmbunătăţi veniturile. Tendinţa clienţilor de a prefera serviciile bancare online sau prin telefon a accelerat trendul.
În prezent, băncile din UE au rămas cu 218.687 de sucursale, respectiv una la fiecare 2.300 de persoane. Cele mai atânci tăieri au fost făcute în statele periferice. În Grecia a fost observată una dintre cele mai mari reduceri, de 5,7% (219 unităţi), în contextul fuzionării băncilor locale, iar situaţia va continua. Piraeus Bank va închide anul acesta o parte din cele 312 sucursale cu care s-a ales din achiziţii de la instituţiile de credit afectate de criză.
Spania, unde pierderile masive cauzate de creditele neperformante presează băncile să diminueze costurile, reţelele bancare s-au redus cu 4,9%, sau 1,963 de unităţi.
În schimb, băncile de pe Wall Street şi-au majorat cotele de piaţă în dauna celor europene pe segmenetele investment banking şi trading. Veniturile raportate pe aceste domenii de cele mai mari bănci americane au crescut în al doilea trimestru cu 24% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Pentru cele mai mari bănci de profil europene, printre care Deutsche Bank din Germania şi Barclays din Marea Britanie avansul a fost de 11%, potrivit datelor Bloomberg.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
