Diplomaţii occidentali au avertizat, folosind cel mai puternic limbaj de până acum, că gravitatea crizei din Irak este atât de mare încât ar putea face inutile actualele eforturi de detensionare şi că divizarea ţării este iminentă în condiţiile în care jihadiştii care au cucerit nordul încearcă s-o împartă în diferite feude religioase, scrie The Telegraph.
Gruparea teroristă Stat Islamic în Irak şi Levant (ISIS) a preluat controlul mai multor oraşe şi puncte strategice irakiene, iar acţiunile sale pot forţa grupurile etnice şi religioase să încheie alianţe cu principali jucători pentru a se proteja.
Majoritatea irakienilor sunt şiiţi, iar membrii ISIS sunt suniţi, aşa cum a fost regimul lui Saddam Hussein, însă o a treia etnie, kurzii irakieni, câştigă teren în eforturile lor de a deveni o naţiune independentă.
Dacă reuşeşte să realizeze ceea ce urmăreşte, înfiinţarea unui stat cu părţi din Irak şi Siria, ISIS ar putea transforma zonele sunite într-un alt Afganistan, adică o bază de unde teroriştii pot plănui nestingheriţi atacuri contra lumii occidentale.
Kurdistanul dispune de resurse minerale mari, iar zona din sud populată de şiiţi dispune de rezerve de petrol semnificative. Vestul Irakului este dominat de populaţie sunită şi este un deşert întins fără resurse, iar o posibilă fracţionare ar transforma această parte a Irakului într-o zonă plină de recruţi pentru terorişti dispuşi să pună în aplicare politicile islamiste asupra populaţiei.
În forma actuală, Irakul este al doilea cel mai mare producător de petrol din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC).
„Am mai folosit termenul de criză când vorbeam de Irak, dar de data aceasta treaba este mult mai serioasă. Nu este nicio îndoială cu privire la criza care ameninţă existenţa ca stat a Irakului“, a spus pentru The Telegraph un diplomat occidental apropiat situaţiei din Irak. El consideră că abuzurile făcute de forţele de securitate dominate de şiiţi din Irak au dus la „înstrăinarea sistematizată“ a minorităţii sunite, iar ca rezultat unii suniţi au ajutat ISIS să preia controlul oraşelor Mosul şi Tikrit.
„ISIS nu ar fi putut ajunge aici de una singură“, a explicat diplomatul.
În condiţiile în care secretarul american de stat John Kerry a făcut apel la unitate către liderii de la Bagdad, diplomatul contactat de cotidianul britanic a spus că politicienii sunt „prinşi într-un tipar din care este greu de ieşit“. El consideră că liderii politici irakieni au observat prea târziu problemele şi, chiar şi aşa, tot nu au acţionat.
Un semn că Occidentul îşi pierdere încrederea în guvernul irakian condus de premierul Nouri al-Maliki este limitarea ajutorului de rutină dat de statele vestice Irakului pentru a lupta cu terorismul din cauza „îngrijorărilor privind încălcarea drepturilor omului“, a afirmat diplomatul.
Politicile guvernului lui Maliki sunt criticate şi de Masoud Barzani, unul dinte cei doi lideri ai kurzilor. El a afirmat că „politicile greşite“ ale premierului sunt cauza crizei curente şi că îi este foarte greu să-şi imagineze că Irakul va rezista în actuala formă.
Kurzii din Irak au un guvern al lor, diferit de cel din Bagdad. Guvernul Regional al Kurzilor (KRG) guvernează peste o regiune autonomă şi are propriul său cabinet, parlament, preşedinte şi forţă militară. KRG are afaceri cu petrol independete de Bagdad, iar printre firmele cu care lucrează se numără cele occidentale Exxon Mobil, Chevron şi Total. Petrolul brut exploatat din zonele din Irak controlate de kurzi ajunge printr-o conductă petrolieră în portul turcesc Ceyhan, unde este încărcat pe vapoare iar de acolo transportat pe Marea Mediterană pentru a găsi un cumpărător. Profitul este depozitat într-o bancă din Turcia iar kurzii susţin că ei primesc 17% iar restul îi revine guvernului irakian.
În pofida reducerilor recente ale preţurilor ţiţeiului kurd, nu sunt mulţi cei care intenţionează să-l cumpere. Bagadul ameninţă că îi va ataca în instanţă pe cei care nu cumpără petrol printr-o companie de stat. Guvernul irakian a trecut deja pe lista neagră câţiva cumpărători de petrol kurd printre care şi compania austriacă OMV. SUA s-au opus vânzării de ţiţei kurd şi văd acest lucru ca fiind încă un factor care ar putea fracţiona Irakul.
