Plus 18% pentru Franţa, plus 17% pentru Spania, 16% în Italia, 8% în Germania, toate acestea sunt creşteri economice record înregistrate în cel de-al treilea trimestru de cele mai mari economii ale zonei euro. Irelevante, spun unii, în faţa impactului pe care-l va avea al doilea val al pandemiei.
Aceste creşteri, sau reveniri economice, se datorează faptului că birourile, fabricile, cârciumile şi restaurantele s-au redeschis, iar oamenii au plecat în concedii în trimestrul trei după relaxarea măsurilor de lockdown din primăvară. De asemenea, o bună parte din creşteri reflectă legăturile comerciale bune pe care Germania, motorul exporturilor europene, le are cu China, care şi-a revenit mai repede din pandemie. Economia zonei euro ca întreg a avansat cu 12,7% în raport cu trimestrul anterior, iar cea a Uniunii Europene cu 12,1%, potrivit estimărilor preliminare ale Eurostat. Sunt veşti bune, având în vedere colapsul din primăvară. Este vorba despre cea mai mare creştere a economiei zonei euro din istoria sa, dar care urmează celui mai puternic declin.
Vestea proastă este că activitatea economică nu a reuşit să ajungă la nivelul avut înainte de criză, fiind cu peste 4% mai mică decât era în al treilea trimestru al anului trecut, iar un nou val al pandemiei loveşte deja în plin Europa. Mulţi se tem de revenirea în recesiune.
Ministrul german al economiei Peter Altmaier apreciază că activitatea economică din ţara sa va continua într-un ritm moderat şi că economia îşi va reveni complet de pe urma impactului pandemiei de Covid-19 cel mai târziu în 2022. „Am reuşit să salvăm multe locuri de muncă în aceste vremuri de pandemie“, a asigurat el. PIB-ul german s-a prăbuşit cu aproape 10% în trimestrul doi şi a scăzut cu 2% în primul, în ritm trimestrial.
Creşterea PIB-ului german din perioada iulie-septembrie a fost cea mai rapidă de când Biroul federal de statistică a început să ţină socoteala datelor porivind evoluţia economică trimestrială, în 1970, şi a fost mai puternică decât s-au aşteptat cei mai mulţi analişti.
„Cu cât scufunzi mai mult mingea în apă, cu atât sare mai sus. Acest lucru se aplică şi economiei“, explică efectul de recul Andreas Scheuerle, analist la DekaBank. Revenirea din T3 s-a bazat mai ales pe consumul privat mai mare, pe creşterea investiţiilor în echipament şi pe exporturile puternice, arată informaţiile oficiale. Datele preliminare nu oferă prea multe detalii, însă producătorii auto şi asociaţiile companiilor de inginerie au spus că afacerile lor au fost ajutate mult de cererea surprinzător de solidă din China din ultimele luni, scrie Reuters.
Guvernul german şi-a îmbunătăţit vineri proiecţiile de creştere economică pentru anul acesta de la o scădere de minus 5,8% la una de minus 5,5%. Berlinul şi-a menţinut estimarea de creştere pentru 2021 la 4,4%, în pofida revenirii în forţă a pandemiei şi a reimpunerii unor măsuri de lockdown - barurile, restaurantele, cinematografele şi sălile de fitness se vor închide de luni până la sfârşitul lunii noiembrie. Şcolile şi magazinele vor rămâne deschise în anumite condiţii. Guvernul intenţio-nează să compenseze companiile afectate de lockdown plătind până la 75% din vânzările realizate în luna noiembrie anul trecut.
Ministrul de finanţe a pus deoparte zece miliarde de euro pentru acest nou pachet de ajutor. Însă un semn că unii consumatori au devenit mai reţinuţi cu cheltuielile în pofida stabilităţii locurilor de muncă şi veniturilor este scăderea peste aşteptări a vânzărilor de retail în sep-tembrie - de minus 2,2% în raport cu luna anterioară. Însă indicatorul este cunoscut ca predispus la revizuiri şi volatilitate. Faţă de septembrie anul trecut, vânzările au fost cu 6,5% mai mari în termeni reali.
În Franţa, unde guvernul a introdus restricţii mai dure decât în Germania pentru ca sistemul de sănătate să facă faţă celui de-al doilea val al pandemiei, ministrul de finanţe Bruno Le Maire a declarat că ţara sa are ca ţintă limitarea scăderii activităţii economice la 15% în timpul celei de-a doua reprize de lockdown.
Prima repriză, care a început în martie, a împins în jos activitatea cu 30%, mai ales din cauza paralizării sectorului construcţiilor, a precizat ministrul. Parisul estimează costurile măsurilor de susţinere a companiilor afectate de lockdown la 15 miliarde de euro pe lună. „Această repriză de lockdown este o lovitură dură pentru companiile care se vor închide. Ajutorul economic dat de stat va fi chiar mai mare decât cel din prima repriză“, a asigurat Le Maire. De altfel, după cum a observat Bloomberg, miniştrii care se ocupă cu economia şi finanţele în cele mai mari economii au încercat să insufle ceva optimism.
Dacă Altmaier a confirmat că guvernul se aşteaptă pentru anul acesta la o recesiune mai puţin severă decât anticipa iniţial, ministrul economiei din Spania a spus că este optimist în privinţa drumului de revenire.
În Franţa, Le Maire a asigurat că „economia are o capacitate de revenire considerabilă“. Cheltuielile de consum ale fracezilor s-au redus cu 5,1% în septembrie, ritm neaşteptat de rapid, ducând indicatorul sub nivelurile de dinainte de pandemie pentru prima dată după luna mai. Economiştii cred că toate economiile mari din zona euro încetinesc acum. Carsten Brzeski, economist la ING, crede că o nouă scădere a PIB-ului german este inevitabilă. Economiştii de la banca Berenberg prezic că noile restricţii din Franţa, de doar o lună, vor cauza o nouă contracţie serioasă în ultimele trei luni ale acestui an, „posibil de minus 3-4%“. „Creşterea masivă a PIB-ului francez în trimestrul trei nu le oferă confort celor care trebuie să ia decizii pentru economie şi gospodăriilor, care au în faţă acum un al doilea lockdown naţional“, spune Andrew Kenningham, economist şef la Capital Economics.
