SUA trec printr-o dramă a tăierii deficitului bugetar şi a reducerilor automate de cheltuieli care dacă ar fi trăită în România, ar putea fi evitată cu o simplă ordonanţă de urgenţă, dar care n-ar fi făcut probabil decât să prelungească agonia.
Dar în SUA această soluţie nu este posibilă doarece nicio lege referitoare la buget nu poate fi implementată dacă nu este aprobată de reprezentanţii populaţiei, de Congres.
Pentru că preşedintele Barack Obama nu poate forţa făţiş un compromis între politicieni deoarece, după cum chiar el a spus, preşedintele SUA nu este „un dictator“, tăierile automate de cheltuieli – de 85 miliarde dolari doar anul acesta financiar - declanşate pe 1 martie reduc implacabil deficitul bugetar cu costul a sute de mii de locuri de muncă distruse şi cu frânarea relansării celei mai mari economii a lumii.
Analiştii avertizează că efectele se vor simţi şi în Europa.
Ce ieri a fost motiv de mândrie, azi este pur şi simplu „stupid“
Ideea acestor reduceri automate de cheltuieli – sechestrul bugetar – datează din 2011 şi a venit, potrivit Fox News, chiar de la administraţia preşedintelui Obama, care a vrut „o pastilă toxică“ pentru a forţa elegant un compromis între republicani şi democraţi în vederea reducerii deficitului bugetar şi a datoriei care era pe cale să atingă pragul prevăzut de lege.
Dacă datoria trece de acest prag, guvernul nu se mai poate împrumuta şi implicit nu mai poate finanţa anumite servicii. Ideea a fost bine primită de ambii combatanţi. Obama a promis că ar respinge orice lege care nu include acest sechestru. Pragul a fost din nou pe cale să fie atins în decembrie anul trecut, caz în care s-ar fi declanşat reducerile automate de cheltuieli odată cu încetarea unor excepţii de la plata taxelor introduse în timpul preşedintelui George W. Bush – „prăpastia fiscală“, dar politicienii au ajuns la un acord temporar de ultim moment.
Acum, Obama descrie sechestrul ca fiind „o serie de tăieri arbitrare, stupide în lucruri de care muncitorii depind precum educaţie, infrastructură şi apărare“. „Nu este necesar şi, deoarece vine într-un moment în care americanii îşi caută de lucru, nu are nicio scuză. Vieţile multor familii din clasa de mijloc vor fi tulburate semnificativ“, a afirmat preşedintele.
Printre costurile reducerilor de cheltuieli el a menţionat concedieri, în special în comunităţile de lângă facilităţile Armatei. De asemenea, ar urma să scadă salariile grănicerilor.
Obama: „Nu sunt un dictator“
Întrebat de un jurnalist, provocat chiar de preşedinte să găsească o soluţie impasului politic, de ce nu forţează un compromis între politicieni, Obama a replicat: „Nu sunt un dictator. Eu sunt preşedintele. Dacă ei vor să prindă un avion, nu pot pune serviciile secrete să blocheze uşile“. El estimează că sechestrul va distruge 750.000 de locuri de muncă.
Reducerile de cheltuieli vor atinge 85 miliarde dolari până la sfârşitul lunii septembrie şi 1.200 miliarde dolari în zece ani. Însă acestea nu sunt cele mai mari reduceri bugetare din istoria SUA, spun economiştii.
„Problema nu este mărimea lor, ci unde sunt aplicate în acest mediu“, a afirmat Bill Gale, analist la Urban-Brookings Tax Policy Center, atrăgând atenţia că, pe altă parte, aceste reduceri apar în cel mai nepotrivit moment, când economia nu le poate absorbi. În Europa, reduceri ample de cheltuieli în vremuri de turbulenţe economice au dus la recesiuni acute, precum cea din Grecia. Alţi analişti atenţionează că sechestrul va duce la reducerea cheltuielilor pentru doi ani consecutivi, o premieră a ultimei jumătăţi de secol.
Efectele sechestrului
În apărare 800.000 de angajaţi ministeriali vor intra în şomaj parţial o zi pe săptămână, iar salariul le va fi diminuat cu 20%. Marina va reduce cu până la 35% numărul de zile în care navele stau în larg. În total, cheltuielile apărării se diminuează cu 8%, scrie La Tribune.
În educaţie, statul va suprima subvenţiile de care beneficiază aproximativ 10.000 de profesori, din care cea mai mare parte sunt specializaţi pe copii cu handicap.
Pentru aeroporturi, administraţia siguranţei trasporturilor va trimite în şomaj parţial de o zi pe lună toţi cei 50.000 de angajaţi pe care-i are. În şomaj parţial vor intra şi controlorii de trafic, ceea ce va duce la închiderea a 200 de aeroporturi mici.
În sectorul securităţii, se reduce programul de lucru al salariaţilor poliţiei de frontieră. Servicile de imigraţie au eliberat deja persoanele intrate în ţară fără forme legale în anticiparea tăierilor de fonduri. FBI va pierde 1.000 de agenţi.
În cercetare, multe proiecte vor fi îngheţate sau chiar anulate, iar subvenţiile diminuate. De asemenea, ar putea fi întârziată autorizarea lansării pe piaţă a medicamentelor.
În domeniul alimentar, afecţiunile legate de contaminare, precum infectarea cu salmonella, ar putea deveni mai răspândite din cauza şomajului parţial al inspectorilor sanitari.
Aproximativ 400 de parcuri naturale naţionale îşi vor pierde parţial sau total acest statut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
