Franţa, una dintre cele mai mari economii europene, o ia tot mai hotărât pe calea reducerii consumului, populaţia cumpărând din ce în ce mai puţine produse şi punând accent mai mult pe calitate decât pe cantitate, scrie Les Echos. Compania de studiu de piaţă IRI a găsit că în primul semestru “cumpărăturile au înregistrat o scădere în volum nemaivăzută în ultimii cinci ani”. Vânzările de produse pentru spălat cum ar fi şamponul şi săpunul s-au redus cu 1,2%. Este cea mai puternică scădere de după marea criză financiară.
Tedinţa de reducere a consumului afectează puternic şi industria modei. Piaţa de îmbrăcăminte din Franţa este aşteptată să încheie anul cu un declin de 2,9%, la 28 de miliarde de euro, potrivit previziunilor Institutului francez de modă (IFM). În zece ani, piaţa şi-a pierdut 15% din valoare. Scăderea de anul acesta ar trebui să fie cea mai abruptă de după 2009, dacă se va încadra în estimările Institutului de modă. Însă cifrele nu ţin cont de perturbările aduse consumului de mişcarea vestelor galbene. “Timp de trei săptămâni coercianţii s-au confruntat cu o scădere bruscă a activităţii lor, de 10% - 50% în zilele cu perturbări mai grave. Este vorba mai ales de comercianţii cu amănuntul de la periferie”, spune Céline Choain, consultant la Kéa Partners.
Noile tensiuni se suprapun cu un context de criză structurală în sectorul de profil. Moda, ca multe alte sectoare, este afectată de tendinţa de reducere a consumului. În ultimii zece ani, achiziţiile de îmbrăcăminte au scăzut. Un sondaj al institutului de modă a găsit că "44% dintre consumatori au cumpărat mai puţine haine în 2018", spune Thomas Delattre, manager de proiect la IFM. “În ultimii zece ani, cumpărăturile au scăzut cu 15% în valoare şi volum. Toată lumea este îngrijorată”.
Generaţia tânără rămâne pasionată de modă, însă 34% dintre persoanele cu vârste de 18-25 ani şi-au redus cheltuielile. Dacă cei mai mulţi dintre participanţii la studiul IFM spun că fac achiziţii mai mici din cauza bugetului restrâns sau a preţurilor prea mari, 40% dintre ei au explicat că este vorba de “a face mai puţin, dar mai bun”.
"Este sfârşitul hiperconsumului. Există o căutare a sensului, o preocupare pentru etică. Nu vrem să avem mai multe dulapuri şi vrem să evităm deşeurile”, explică Thomas Delattre. “Mărcile va trebui să se adapteze acestei transformări a societăţii.”
