Campul petrolier Kasagan, cel mai mare descoperit in ultimii 30 de ani, a adus Kazahstanul in clubul celor mai importante tari producatoare si exportatoare de petrol. In ultimele saptamani, Guvernul kazah a decis sa se implice mai mult in dezvoltarea proiectului Kasagan si pune acum presiune pe companiile occidentale care au operatiuni aici.
La intalnirea cu conducerea Eni, operatorul proiectului Kasagan, oficialii kazahi s-au plans ca economia tarii lor va avea de suferit de pe urma intarzierilor in exploatarea campului petrolifer, dar s-au aratat deschisi in ceea ce priveste gasirea unei solutii. Paolo Scaroni, CEO al grupului italian, incearca sa ii convinga pe kazahi ca Eni va reusi sa exploateze eficient petrolul din Marea Caspica.
Kazahstanul mai este interesat sa participe si la proiectul oleoductului Bourgas-Alexandroupolis care va traversa Rusia, Bulgaria si Grecia, a declarat ministrul de externe bulgar Ivailo Kalfin, dupa intrevederea avuta cu presedintele kazah Nursultan Nazarbayev, scrie Sofia Echo.
"Kazahstanul, in calitate de important furnizor de petrol, este interesat de o participare activa care ar putea insemna chiar preluarea unei participatii in acest proiect", a declarat seful diplomatiei de la Sofia.
In eventualitatea participarii la acest proiect, petrolul kazah ar putea fi transportat pana la Novosibirsk, unul dintre cele mai importante noduri rutiere din Rusia, de unde va fi preluat de petrolierele rusesti si transportat spre Bourgas, de unde va ajunge in portul grecesc Alexandroupolis prin intermediul oleoductului, ale carui lucrari de constructie sunt programate sa inceapa in 2008.
Oleoductul, cu o lungime de 280 de kilometri si ale carui costuri de constructie sunt estimate la peste 650 mil. euro, va facilita transportul petrolului provenit din zona Marii Caspice spre Vestul Europei.
Veniturile din petrol ale Kazahstanului sunt investite in exterior, inclusiv in tarile membre ale Uniunii Europene, iar acest lucru explica de ce Kazahstanul este interesat de dezvoltarea economica a Bulgariei, a declarat Kalfin.
Printre segmentele economiei bulgare in care Kazahstanul este interesat sa investeasca se numara industria energetica, transporturile si turismul. Bulgaria si Kazahstanul ar putea sa dezvolte o serie de proiecte in domeniul transporturilor, a declarat ministrul de externe de la Sofia. In trecut, Kazahstanul a mai realizat investitii in infrastructura statelor din regiune. De exemplu, a investit sume importante in dezvoltarea portului georgian de la Marea Neagra, Ponti. Portul are legatura directa cu Bulgaria, intre Bourgas si Ponti existand deja o linie de ferry-boat.
De asemenea, pe lista de obiective strategice a Kazahstanului se afla si exportul de grane. Fosta membra a Uniunii Sovietice exporta grane spre Africa de Nord si Europa Mediteraneeana, iar dezvoltarea infrastructurii din Bulgaria ar facilita transportul de grane spre aceste zone.
Recent, oficialii din Kazahstan au intrerupt, pentru cel putin trei luni, activitatea de exploatare a campului petrolier Kasagan, motivand nerespectarea unor angajamente privind investitii de mediu. Activitatea de exploatare a campului Kasagan, unul dintre cele mai mari din lume, este derulata de un consortiu condus de grupul energetic italian Eni. Autoritatile din Kazahstan intentioneaza sa ceara italienilor despagubiri in valoare de 10 mld. dolari (7,35 mld. euro).
Conflictul dintre Eni si autoritatile din Kazahstan a izbucnit dupa ce grupul italian a prezentat guvernului de la Astana un plan de dezvoltare revizuit. Noul plan prevedea amanarea inceperii productiei de petrol pana in 2010, costurile dezvoltarii primei faze a proiectului, estimate initial la 10 mld. dolari (7,35 mld. euro), fiind ridicate la 19 mld. dolari (13,97 mld. euro).
Dezvoltarea campului petrolier Kasagan este un obiectiv extrem de important pentru Kazahstan din moment ce intentioneaza sa-si tripleze productia de petrol in incercarea de a deveni unul dintre principalii actori de pe piata energetica internationala.
Daulet Yergozhin, ministrul kazah de finante, a declarat ca "suma pe care Eni va trebui sa o plateasca va fi cu siguranta mai mare de 10 mld. dolari". Declaratiile lui Yergozin au fost facute cu o zi inainte de expirarea termenului limita pe care Guvernul l-a acordat italienilor, solicitandu-le acestora sa vina cu un plan detaliat privind rezolvarea crizei. Kazahstanul a lasat sa se inteleaga ca doreste ca grupul KazMunaiGaz, unul dintre partenerii consortiului, sa devina co-operator alaturi de Eni.
Directorul diviziei de explorare si productie a Eni, Stefano Cao, a declarat ca discutiile cu guvernul kazah au fost "deschise si constructive", toate eforturile fiind indreptate spre rezolvarea crizei. Stefano Cao conduce delegatia Eni care negociaza cu autoritatile de la Astana.
Oficialii din industria petroliera sunt ingrijorati de faptul ca, prin modificarea termenilor din contract, propusa de statul kazah, acesta va incerca sa obtina o influenta sporita asupra proiectului care este o parte a strategiei Guvernului de a sustine extinderea controlului statului asupra economiei.
Dar Richard Gordon, presedintele Gordon Energy Solution, considera ca modificarea termenilor din contract, propusa de oficialii kazahi, se justifica in masura in care guvernul ar fi fost dezavantajat de cresterea inflatiei. Contractul a fost negociat in momentul in care pretul petrolului era moderat, iar costurile erau stabile, a declarat Gordon. Totusi, Eni si partenerii sai, ExxonMobil, ConocoPhillips, Total si Inpex nu se pot astepta la "profituri imense" din exploatarea campului petrolier din Kazahstan, a adaugat el.
Kazahstanul, componenta a fostei Uniuni Sovietice, se numara printre statele care detin rezerve importante de petrol si gaze, investitiile in acest sector fiind in crestere. Nursultan Nazarbayev este presedintele Kazahstanului din 1989, iar, recent, Parlamentul de la Astana i-a acordat imunitate pe viata.
Datorita sistemului politic, criticii nu intarzie sa considere acest stat ca fiind iesit "direct din Evul Mediu". Totusi, Kazahstanul da semne ca doreste sa devina o parte a lumii civilizate.
Senatorul canadian, Consiglio di Nino, care a fost prezent la Astana in calitate de observator al OSCEE la alegerile generale care au avut loc pe 18 august, a declarat ca aceasta tara a facut progrese importante in drumul sau spre modernizare. "Am observat o explozie a segmentului de constructii asemanatoare cu ceea ce am vazut si in alte parti", a declarat di Nino. "Astana imi aduce aminte de Dubaiul de acum 20 de ani", a adaugat el.
De asemenea, senatorul canadian a explicat ca exista semne conform carora Kazahstanul se indreapta spre un sistem politic democratic, adaugand ca mai sunt pasi importanti de facut in acest sens. "Cred ca oficialii kazahi sunt constienti de faptul ca tara lor nu este o democratie, in sensul in care percepem astazi semnificatia acestui cuvant", a declarat Di Nino. Faptul ca partidele, altele decat cel al presedintelui, au avut libertatea de a-si face campanie electorala, au avut acces la mass-media si au putut sa stranga fonduri in scopuri politice este un indicator ca lucrurile se misca in directia corecta, apreciaza Di Nino.
Di Nino a precizat ca activitatea observatorilor OSCEE nu a fost in nici un fel obstructionata de autoritati, acestia avand acces liber in orice sectie de votare. "Am avut libertatea de a alege ce sectie de votare sa vizitam si am efectuat vizite neasteptate", a declarat el.
La inchiderea urnelor, 95% din observatorii OSCEE au afirmat ca alegerile s-au desfasurat in conditii normale, semnalandu-se doar cateva incalcari minore.
Totusi, in aproximativ 40% din sectiile de votare procesul electoral nu s-a realizat intr-o maniera transparenta.
Planurile Kazahstanului
KazMunaiGaz, companie kazaha detinuta de stat, a cumparat pachetul majoritar al companiei Rompetrol.
Kazahstanul mai este interesat sa participe si la proiectul oleoductului Bourgas-Alexandroupolis care va traversa Rusia, Bulgaria si Grecia.
Dezvoltarea campului petrolier Kasagan este un obiectiv extrem de important pentru Kazahstan, din moment ce intentioneaza sa-si tripleze productia de petrol.
Kazahstanul incearca sa ii determine pe cei de la Eni sa accepte ca grupul KazMunaiGaz sa devina co-operator al proiectului Kasagan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
