Nume grele din politica americană - Donald Trump, preşedintele SUA, Rudy Giuliani, avocatul acestuia şi fostul primar al New Yorkului care a prins atacurile teroriste din septembrie 2001, Joe Biden, fost vicepreşedinte şi concurentul lui Trump în alegerile de anul viitor, şi fiul acestuia - sunt prinse într-un scandal cu originile în Ucraina, o ţară bogată în resurse, dar paralizată de război, de corupţie şi de gravitaţia Rusiei.
Scandalul provocat de informaţiile unui denunţător a dus la a patra procedură de destituire a preşedintelui din istoria Americii. Trump este acuzat de democraţi că, pentru a obstrucţiona cursa unui adversar politic, a cerut oficialităţilor ucrainene să scormonească dedesubturile unei afaceri prin care fiul lui Joe Biden, Hunter Biden, a devenit membru în boardul unei companii obscure de gaze naturale aparţinând unui ministru al fostului preşedinte cleptocrat prorus Viktor Ianukovici.
Pentru a-şi întări presiunile, Trump ar fi oprit un ajutor vital pentru armata guvernului de la Kiev, aflată în conflict cu trupele separatiste susţinute de Moscova din estul ţării.
Pentru revista The Atlantic, scandalul readuce la suprafaţă un spectru vizibil din plin în urmă cu zece ani: ospăţul vulturilor necrofagi care au dat târcoale Ucrainei când Ianukovici fugea din ţară izgonit de o revoltă pro-europeană din 2014 încurajată de politicieni din SUA şi Occident. Criza ucraineană care a urmat a dat energie unui club a cărui cultură a ajuns să fie considerată ca normală - una în care avocaţi de prim rang, foste oficialităţi publice americane, experţi în politică şi copiii acestora au căutat să profite financiar de conexiunile lor şi de accesul la informaţii confidenţiale, de obicei în schimbul furnizării de servicii unor cleptocraţi ca Ianukovici.
După fuga lui Ianukovici, fostul său ministru Mikola Zloşevski s-a trezit brusc ţinta unei investigaţii internaţionale privind sursele averii sale, notează Financial Times. În acel an, Biroul contra fraudelor serioase din Marea Britanie a îngheţat 23 de milioane de dolari din banii lui Zloşevski în conturi bancare personale ca parte a unei încercări a FBI de a recupera active de 100 de milioane de dolari presupuse a fi fost furate de Ianukovici şi de elita acestuia - „Familia“.
Zloşevski, proprietarul Burisma, cea mai mare companie de gaze naturale privată din Ucraina, care şi-a făcut rost de mai multe licenţe de extracţie cât timp patronul său era ministru, şi-a pierdut protectorul politic prin fuga lui Ianukovici. La câteva săptămâni, oligarhul energiei a căutat ajutor în altă parte. Burisma a făcut o numire surprinzătoare în board: Hunter Biden, fiul vicepreşedintelui american Joe Biden. Hunter Biden a rezistat cinci ani pe poziţie, până anul acesta, când tatăl său şi-a anunţat candidatura pentru preşedinţie. Numirea lui Hunter Biden a fost încercarea lui Zloşevski de a-şi îmbunătăţi imaginea în Occident, notează FT.
Astfel, fostul ministru a reuşit să depăşească dubiile privind averea sa şi a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din Ucraina. Producţia de gaze a Burisma a crescut la 1,3 miliarde de metri cubi anul trecut, reprezentând o parte considerabilă din producţia totală a ţării, de 20 de miliarde de metri cubi pe an. Veniturile anuale ale companiei s-ar ridica la 400 de milioane de dolari.
Trump şi asociaţii săi spun că Biden, din funcţia de vicepreşedinte, a acţionat nepotrivit pentru a împiedica ancheta Burisma în timp ce fiul său ocupa o poziţie în boardul acesteia care-i aducea venituri de sute de mii de dolari. În iulie, spune denunţătorul de la care a pornit scandalul actual, Trump i-a cerut noului preşedinte ucrainean Vladimir Zelenskiy
„să-şi arunce o privire“ asupra acuzaţiilor aduse lui Joe Biden, care încearcă să obţină numirea din partea democraţilor ca adversar al lui Trump în cursa pentru preşedinţie de anul viitor. Trump recunoaşte că a ordonat oprirea unui ajutor militar american de 400 de milioane de dolari cu o săptămână înainte de convorbirea telefonică. O parte din transcriptul conversaţiei a fost făcută publică. Viktor Şokin, procurorul general al Ucrainei până în 2016, susţine că Biden a făcut presiuni pentru demiterea sa ameninţând că opreşte ajutoare vitale pentru securitate de un miliard de dolari din cauza anchetei privind Burisma. Fostul vicepreşedinte spune că SUA şi aliaţii ei l-au vrut pe Şokin concediat, şi au cerut acest lucru, deoarece procurorul nu voia să avanseze cu anchetele majore anticorupţie şi au condiţionat oferirea ajutorului de lupta anticorupţie.
În cele din urmă, Şokin a fost demis, şi după cum povesteşte Biden, în locul lui a venit „cineva solid la acea vreme“. Mutarea l-a pus pe fostul vicepreşedinte în bizara poziţie de a face presiuni asupra Ucrainei să investigheze o companie în care lucra fiul său.
În 2015, ambasadorul de atunci al SUA Geoffrey Pyatt l-a acuzat public pe Şokin că îl ajută pe Zloşevsky să fenteze ancheta britanică. O persoană din anturajul procurorului a mărturisit că acesta a refuzat ajutorul partenerilor externi pentru identificarea reţelei financiare a patronului Burisma. Oligarhul rus a înfiinţat Burisma în 2002. Cât timp a fost în guvern, omul de afaceri a susţinut că şi-a vândut activele din energie, însă ziariştii ucraineni au descoperit că el şi-a păstrat controlul asupra companiei prin firme holding cu sediul în Cipru.
Când procurorii au început să investigheze modul în care Burisma şi-a primit licenţele, Zloşevsky a umplut boardul companiei cu figuri luminate occidentale. Pe lângă tânărul Biden, care a explicat că „a sperat că va îmbunătăţi transparenţa, responsabilitatea şi guvernanţa corporativă“ la Burisma, printre figurile proeminente din board se numără fostul preşedite polonez Aleksander Kwasniewski, care a vizitat Ucraina de zeci de ori ca reprezentant al UE, şi Devon Archer, partener de afaceri cu vechime al lui Biden.
Burisma îi plătea fiului politicianului american 50.000 de dolari pe lună, potrivit Wall Street Journal. Kwasniewski este încă în board, alături de fostul bancher de investiţii Alan Apter şi fostul director al Blackwater Cofer Black.
Este un club select, dar care miroase dubios. Persoane apropiate familiei Biden spun că atunci când Hunter Biden s-a asociat cu Burisma, tânărul avea probleme financiare şi era dependent de droguri.
În pofida presiunilor americane pentru a fi investigat, Zloşevsky şi-a întărit poziţia sub noul procuror general Yuri Lutsenko.
În 2017, Burisma a anunţat că procurorii n-o mai acuză de nimic, apoi a format un parteneriat cu think-tank-ul american Atlantic Council, activ în promovarea acţiunilor anticorupţie în Ucraina.
Burisma a donat între 100.000 şi 250.000 de dolari organizaţiei anul trecut. Eforturile nu au îmbunătăţit destul reputaţia lui Zloşevski, Camera Americană de Comerţ din Ucraina refuzând cererea Burisma de a i se alătura.
„Compania pur şi simplu nu trece testul de miros“, a explicat pentru FT un om de afaceri străin de top din Ucraina.
Actorul de comedie Vladimir Zelenskiy a ajuns anul acesta preşedinte al Ucrainei cu o campanie anticorupţie, dar menţinând sub tăcere strategia privind relaţiile cu Rusia. Mulţi analişti spun că Zelenskiy a fost candidatul preferat de Moscova. Ultimele acţiuni ale acestuia arată o tendinţă de încălzire a relaţiilor dintre Ucraina şi Rusia.
