Confruntandu-se cu un numar prea mare de angajati, France Telecom a pus la punct un program de pensii avantajos si isi propune sa ajute angajatii sa deschida afaceri, acestea fiind conditiile pentru a reduce numarul de salariati.
Sebastien Pellegrino si-a implinit visul de-o viata cand a deschis cafeneaua de langa muzeul Luvru. Pentru a transforma Oustaou Cafe in ceea ce este acum, el si partenerul lui de afaceri, Raphael Carrasco, au lucrat cate 20 de ore pe zi, varuind peretii cafenelei in rosu sau stabilind designul meniului, conform The Wall Street Journal Europe.
Cei doi au beneficiat de ajutor din partea unei surse neasteptate, fostul lor angajator, France Telecom. Situata pe locul cinci la nivel mondial in topul celor mai mari companii de telecomunicatii, France Telecom le-a oferit celor doi parteneri de afaceri, care au lucrat in cadrul diviziei de telefonie mobila, ajutorul financiar pentru a utila bucataria si pentru a mobila barul. Cei doi au mai primit ajutor din partea companiei pentru a stabili un plan de afaceri si pentru a aplica pentru imprumuturi din partea bancilor.
France Telecom a finantat aproximativ 100 de astfel de proiecte. Compania, detinuta in trecut in totalitate de statul francez, se lupta in prezent pentru a deveni o companie pan-europeana specializata in domeniul internetului si a telefoniei mobile. Compania trebuie sa se integreze in aceasta era a tehnologiei cu un numar mare de angajati pe care este imposibil sa-l reduca prin concedieri. Doua treimi din angajatii companiei au statutul de functionari publici, acest lucru garantandu-le pastrarea locului de munca pe o perioada nelimitata, restul angajatilor aflandu-se sub stricta protectie a Codului muncii.
Pentru a-si usura povara, France Telecom a convins angajatori din sectorul public sa preia o parte din forta de munca de care dispune compania.
Daca afacerile finantate de companie nu functioneaza dupa primii trei ani, angajatii France Telecom isi pot prelua vechiile functii detinute in cadrul companiei. "Compania a sponsorizat foarte multe din pizzeriile si micile afaceri aparute anul trecut", a declarat Olivier Barberot, vicepresedinte in cadrul departamentului de resurse umane al companiei.
Pana acum, experimentul s-a bucurat de succes. Numai unul din cele sase proiecte dezvoltate de companie a dat gres, France Telecom dorind sa extinda acest program. Si alte companii franceze, printre care gigantul petrolier Total, compania farmaceutica Sanofi-Avensis si Electricite de France incearca aceasta abordare de afaceri.
Acest efort nu a ajutat compania care se confrunta cu un exces de forta de munca. Legile care protejeaza lucratorii din sectorul public ridica temeri in randul angajatorilor din sectorul privat. Aproximativ o patrime din forta de munca a tarii este reprezentata de lucratorii din sectorul public.
Pentru mai mult de o decada, France Telecom s-a confruntat cu un exces de forta de munca. Serviciile de telegrafie si telefonie au fost conduse direct de stat inca din 1800. Abia in 1988 divizia de telecomunicatii a guvernului a fost transformata intr-o companie. Chiar si dupa acel moment, guvernul francez a hotarat sa mentina statutul de functionari publici al angajatilor companiei, ei urmand sa beneficieze de pensii generoase, de posibilitatea unui loc de munca permanent si de posibilitatea de a refuza transferul in cadrul altor filiale din afara domiciliului permanent al angajatului.
In timp ce guvernul se pregatea in anii '90 pentru listarea la bursa a companiei, si-a dat seama ca cei 162.000 de angajati ai companiei erau prea multi. Totusi guvernul nu putea sa nege acestora statutul de functionari publici, temandu-se de aparitia unor proteste care ar fi putut sa paralizeze sistemul de comunicatii al tarii si ar fi putut pune in pericol privatizarea companiei.
Guvernul a pus la punct un program pentru plata unor sume compensatorii pentru cei care se pensionau mai devreme, o strategie folosita cu succes si in cadrul altor companii. Angajatii France Telecom puteau sa se pensioneze la varsta de 55 de ani si sa primeasca o suma ce reprezenta 70% din salariul lor anual pana cand implineau varsta legala de pensionare de 60 de ani, dupa aceasta varsta urmand sa primeasca banii de la stat.
Aceasta strategie a intampinat criticile sindicatelor din companie, totusi a fost aprobata atunci cand unul din sindicate, Force Ouvriere, a sustinut acest proiect cu conditia de a avea o durata de zece ani si de a fi transpus intr-o lege.
"Ne-am gandit ca daca nu negociem pentru a beneficia de cea mai buna oferta, ne vom confrunta cu o serie de concedieri", a declarat Pascal Courtin, lider al sindicatului Force Ouvriere.
In 1996, cand inca se afla sub controlul statului, compania a destinat fiecarui angajat 255.000 de dolari (200.000 de euro), adica 10,2 mld. dolari (8,03 mld. euro) per total. Conducerea companiei a fost constienta de faptul ca odata ce compania va fi privatizata, actionarii nu vor mai fi de acord cu cheltuirea unei astfel de sume. Pana la sfarsitul lui 2005, din companie au plecat aproximativ 34.600 de angajati, pana la sfarsitul acestui an, si odata cu incheierea acestui program, alti 4.000 urmand sa paraseasca France Telecom.
Schimbarile tehnologice au facut ca multe din posturile din cadrul companiei sa devina redundante. Compania avea nevoie de angajati tineri, cu experienta in promovarea noilor inventii tehnologice, in locul unei armate de ingineri.
In Marsilia, automatizarea unor operatiuni a insemnat ca Christian Giabicani nu mai era util ca tehnician. Pentru o perioada, el a fost managerul unui call-center printre angajatii caruia se aflau o fosta femeie de serviciu si un fost sofer al France Telecom. "Era foarte umilitor pentru mine", spune Giabicani, 53 ani, in prezent lider de sindicat in cadrul France Telecom.
"O companie privata ar fi concediat cea mai mare parte a angajatilor si ar fi contractat altii noi", e de parere Elie Cohen, economist si fost membru al consiliului de administratie al France Telecom. "In Franta nu poti concedia oameni doar pentru ca industria sau tehnologia este in schimbare", a mai adaugat el.
Aflati in impas, managerii companiei si-au folosit imaginatia. In 2003, Barberot, director al departamentului de resurse umane si oficiali din cadrul Ministerului de Finante, au inceput o serie de tratative.
Ei au pus la punct un program conform caruia o parte din angajatii companiei sa fie distribuiti in alte functii din sectorul public, la primarii sau spitale. France Telecom a fost de acord cu plata salariilor acestora in primele patru luni si cu plata unor compensatii pe o perioada de un an in cazul in care la noul loc de munca s-ar fi confruntat cu reduceri salariale.
Marie-Pierre Lapassat a inceput sa predea stiinte naturale in cadrul unei scoli din Toulouse acum sase luni. Compania a incercat sa o convinga pe Lapassat, angajata a France Telecom de 20 de ani, sa preia o slujba de agent de vanzari. Ea declara ca prefera mai mult slujba din invatamant.
Aproximativ 2.600 de angajati ai France Telecom s-au orientat spre alte slujbe din sectorul public, pana in 2008 alti 4.500 de angajati urmand sa paraseasca France Telecom.
Echipa lui Barberot a decis ca este spre interesul companiei sa sustina afacerile incepute de fostii angajati si a angajat cativa consilieri care sa-i ajute pe acestia la dezvoltarea afacerii. Ajutorul acordat micilor intreprinzatori este strict. Aproximativ 10% din propunerile angajatilor sunt respinse. "Nu avem niciun interes sa concediem oameni daca afacerile lor sunt sortite esecului", a spus Barberot.
In acest timp, Oustaou Cafe este o afacere infloritoare. In timpul campionatului mondial de fotbal, cafeneaua a fost plina de clienti dornici sa vada meciurile echipei nationale. Pellegrino are planuri mari de viitor pentru afacerea sa: seri tematice, petreceri si alcatuirea unui grup de clienti fideli.
"Va fi chiar mai bine decat am sperat. Suntem foarte multumiti", a spus el.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
