Business Internaţional

Cu salarii “decimate”, letonii au uitat de iesiri in oras si vacante

15.11.2009, 23:15 26

In ciuda discounturilor de pana la 50% oferite de magazinele deelectronice si articole vestimentare din Galerijas Centrs din Riga,oamenii nu cumpara, scrie Bloomberg.

"Multi prieteni au probleme", spune Liga Kalnina, 28 de ani, alcarei salariu a fost redus cu 25% in septembrie. "Nu au bani acumsi nu stiu cand vor avea." Problemele lor deriva dintr-un plan alautoritatilor letone de a salva moneda si economia tarii baltice,printre cele mai dur afectate din Europa in timpul crizei mondiale.Reducand salariile bugetarilor si indemnand companiile sa procedezela fel, strategii pariaza pe o scadere a cererii consumatorilor,care va duce la reducerea inflatiei si alinierea acesteia lanivelul tarilor euro, a caror moneda Letonia incearca sa oadopte.

Rata inflatiei din Letonia s-ar putea transforma intr-o deflatiede 1% in octombrie, conform mediei estimarilor a 6 economisti.Aceasta ar fi prima deflatie anuala de cand tara s-a desprins deUniunea Sovietica in 1991 si a devenit o economie de piata. Aceastase compara cu o rata de 17,9% in mai 2008.

Primul-ministru Valdis Dombrovskis si guvernatorul banciicentrale Ilmars Rimsevics se opun presiunilor de renuntare la bandade tranzactionare de 2% in raport cu euro pentru lat, pentru ca odevalorizare ar da peste cap eforturile Letoniei de adoptare amonedei unice europene.

Ei argumenteaza de asemenea ca impunerea unei atitudini decumpatare dupa ani de consum record elimina socul mai profund aldevalorizarii, duce la evitarea unui val de defaulturi intr-o tarain care 90% din credite sunt exprimate in euro si preintampina oextindere a crizei catre creditorii suedezi si tarile vecineEstonia si Lituania.

Conform lui Dombrovskis, o devalorizare a latului ar echivala cupierderea de catre Letonia a "luminii de la capatul tunelului. "Nune-am mai putea atinge obiectivul de a adera la zona euro in2014."

Economia letona a inregistrat o crestere puternica dupa ce taraa aderat la UE in 2004, creditele ieftine alimentand un bubbleimobiliar si un apetit pentru bunuri importate. Deficitul de contcurent a crescut la 22,5% din PIB in 2006 si 2007, cel mai ridicatnivel din UE.

Inceputul dezastrului

In decembrie 2008, Letonia apela la Comisia Europeana si FondulMonetar International pentru un credit de 7,5 miliarde de euro (11miliarde de dolari) dupa ce Parex Banka cu sediul in Riga seprabusea in urma unor retrageri masive de depozite.

"Cea mai mare temere pe care o am este legata de cat de mult vascadea economia", a declarat Morten Hansen, director aldepartamentului de economie din cadrul Stockholm School ofEconomics din Riga.

Strategia Letoniei, denumita devalorizare interna, estecriticata de economisti printre care si Nouriel Roubini, cel care aanticipat criza economica mondiala. Profesorul New York Universitydeclara in vara ca tara va fi nevoita sa isi devalorizeze moneda,dupa cum s-a intamplat cu Argentina in 2002.

Economia letona va scadea probabil in total cu 27%, conform unuiraport FMI. Comparativ, Indonezia a inregistrat o scadere totala aeconomiei de 19% in timpul crizei asiatice de la sfarsitul anilor'90.

Preturile de consum ar putea scadea cu 8% pana in 2011, conformFMI.

In septembrie, vanzarile sectorului de retail au scazut cu orata record de 30,9%, iar rata somajului de 19,7% inregistrata inseptembrie a fost cea mai ridicata din UE.

Salarii taiate drastic

"Toata lumea simte criza aici", a declarat Inese Riezniece, oavocata de 29 de ani din Riga care si-a pierdut jumatate dinvenituri in acest an dupa ce firma de avocatura in cadrul careialucreaza a redus salariile. O ruda s-a mutat in Canada, iarRiezniece a renuntat la apartament pentru a locui cu fratelesau.

Nils Muiznieks, profesor de stiinte politice in cadrulUniversity of Latvia, spune ca letonienii incearca sa emigreze, sebazeaza pe familie si prieteni, isi vand proprietatile si isi iaudoua joburi pentru a face fata crizei.

Tinerii risca sa fie cei mai afectati pentru ca nu au avutexperienta comunismului si a tranzitiei catre o piata libera dupa1991, a declarat Muiznieks.

Kalnina, specialista in aprovizionare, spune ca anul trecut inaceasta perioada pusese ochii pe o masina marca Peugeot si isifacea planuri pentru urmatoarea vacanta peste hotare. Acum, ea seintalneste cu prietenii acasa pentru a face economii. "Nu-mi maifac niciun fel de planuri", a declarat Kalnina.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO