Croaţia are nevoie de 3 miliarde de euro pentru a prelua din nou controlul asupra companiei petroliere INA de la grupul ungar MOL şi a rezolva cazul unei privatizări controversate, din cauza căreia un premier croat a intrat la închisoare, iar directorul general al MOL a fost dat în urmărire internaţională. Suma necesară este însă prea mare pentru statul balcanic. Numai în Rusia s-ar putea găsi un investitor cu o asemenea capacitate financiară, dar nimeni nu îşi doreşte aşa ceva, scrie Business New Europe.
Disputa dintre Croaţia şi MOL datează de mai mulţi ani, miza fiind managementul unei companii despre care statul croat crede că a fost vândută prea ieftin, în contextul în care ţara ar putea sta pe rezerve importante de gaze neconvenţionale. Un pachet de 25% din INA a fost cumpărat de MOL în 2003 pentru 505 milioane de dolari, iar grupul ungar şi-a mărit participaţia la 49,1% în 2009 în urma unei majorări de capital. În prezent, statul croat deţine 44,8% din capitalul INA.
Deşi nu deţine pachetul majoritar de acţiuni, MOL a primit controlul managementului INA în anul 2008, însă Croaţia susţine că acest lucru s-a întâmplat după ce directorul general al grupului ungar Zsolt Hernadi l-a mituit pe premierul croat de la acea vreme Ivo Sanader. De altfel, fostul premier este deja în închisoare, executând o sentinţă de 10 ani pentru că ar fi luat mită de la MOL.
Conflictul dintre Croaţia şi MOL a ajuns la un nou nivel după aderarea statului la Uniunea Europeană. Din postura de proaspăt membru, Croaţia a emis un mandat de arestare pe numele lui Hernadi. În încercarea de a dezamorsa conflictul, guvernul ungar i-a sugerat conducerii grupului să ia în calcul vânzarea participaţiei de 49,1% la compania petrolieră croată INA. Preţul acţiunilor ar fi evaluat la circa 3 miliarde de euro, potrivit presei croate.
Statul croat nu îşi permite să plătească această sumă, potrivit cotidianului Jutarnji List, care citează surse guvernamentale. Doar o companie rusă ar dispune de fondurile necesare, însă acţiunile ar veni şi cu drepturile de management, astfel că firma respectivă şi-ar urmări propriile interese. Acestea ar fi în conflict direct cu interesele strategice ale Croaţiei, notează publicaţia.
Croaţia este în prezent dependentă de importurile din Rusia pentru a-şi acoperi necesarul de gaze naturale. De cealaltă parte, companiile ruseşti încearcă constant să se extindă în regiune, producătorul de petrol Rosneft fiind interesat chiar de INA, potrivit Bloomberg. Gazprom, cel mai mare producător de gaze naturale, deţine deja compania petrolieră sârbă NIS.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
